În acelaşi timp există programe pentru convingerea ţiganilor să-şi trimită copii la grădiniţe.

Prin programul Fiecare Copil în Grădiniţă, lansat de Asociaţia Ovidiu Rom şi Ministerul Educaţiei în anul şcolar 2010-2011, 1.400 de copii dezavantajaţi, majoritatea lor rromi, merg grădiniţă în fiecare zi în 38 de grădiniţe din 20 de comunităţi sărace, din 12 judeţe. Succesul proiectului se datorează unui instrument inovativ – tichetele sociale de 50 de lei pe lună pe care le primesc părinţii copiilor din program şi care sunt condiţionate de prezenţa zilnică a copiilor la grădiniţă.[sursa]

În Braşov proiectul se derulează în comunităţile Tărlungeni şi Zizin. Există mai multe feluri de dezavantajaţi în lumea noastră.

Banii s-au cheltuit, în general, pe proiecte de infrastructură, mai mult sau mai puţin utile: patinoar, pârtii de schi, reabilitari blocuri.

S-au cheltuit bani şi pe probleme nerezolvate, cum ar fi subvenţiile pentru termoficare. Şi mai e o chestie: la noi lucrurile sunt destul de scumpe, cum ar fi cel mai scump coş de gunoi din ţară.

foto via Vali Petcu.

În caz că nu aveți teren pentru cultivarea de dovleci și floarea soarelui, specialiștii în semințologie Lingurar Gică și Horațiu Marșavela vă recomandă cultivarea acestor plante direct pe asfalt. După ani întregi de studii și experimente, ei au dovedit științific că semințele aruncate pe trotuar încolțesc numai dacă sunt aruncate primăvara.

Locul ideal pentru a face acest lucru este în fața băncilor, în așa fel încât la creșterea plăntuțelor să contribuie și ceilalți oameni civilizați care încearcă să se relaxeze odihnindu-se pe bancă, într-un mediu curat și civilizat.

Într-un episod viitor, creșterea semințelor în mijloacele de transport în comun ale RATBV

După cum sesiza şi Sebastian Dan, dacă e să calculăm, este, fără îndoială, cel mai bine plătită fiinţă umană din Braşov. Adică vreo 1333 lei pe oră (cam 300 de euro). Patriciu fierbe la ora asta.

Zic să mulţumească frumos, evaziunea fiscală se pedepseşte cu puşcăria!

Dar.

Pe tabelul de la întreţinere apare şi mai mult. Pentru că, pe lângă apa potabilă, braşovenii mai plătesc şi o taxă de canalizare, 2,39 de lei metrul cub. E vorba de canalele alea ce se înfundă la fiecare ploaie mai serioasă.

Interesant e că reprezentanţii companiei Apa vor să mărească preţul.

Teodor Popa, directorul economic al CAB, ne-a declarat că „în acest an nu ne-am programat o creştere mare a cifrei de afaceri, dar este posibil ca în a doua parte a anului să propunem creşterea preţului cu valoarea inflaţiei”. Potrivit contractelor de finanţare, Compania Apa poate solicita majorarea preţului la apă cu rata inflaţiei, dar atunci când aceasta depăşeşte 5%. Ultima majorare a tarifelor la apă au avut loc în iunie anul trecut. Dacă rata anuală a inflaţiei se menţine sub 3%, aşa cum promite Guvernul, tarifele la apă nu ar avea de ce să fie majorate. Rata profitabilităţii companiei este de aproximativ 10%. „Suntem nevoiţi să ne programăm şi o rată a profitabilităţii pentru că trebuie să rambursăm creditele accesate la BERD, credite pe care le-am luat pentru dezvoltarea reţelelor”, a spus Popa. [sursa]

Cum s-a ajuns în situaţia asta? Păi 30% din banii obţinuţi de un medic de familie sunt în urma numărului de pacienţi. Deci şi-au tras mai mulţi pacienţi pe listă. CJAS Braşov oricum e condusă de nişte oameni extrem de adormiţi, care încercau să recupereze banii de la populaţie încălcând legea. Deşi de vreo câţiva ani fac prostie după prostie nimeni nu s-a gândit să-i dea afară pe oameni de-acolo.

Ca idee de nesimţire, 94 de medici au eliberat reţete pentru morţi. Niciunul nu a fost sancţionat.

„În 2011 am făcut 236 de controale, am verificat 331 de medici, opt laboratoare, şase centre de permanenţă, un furnizor de asistenţă medicală de urgenţă, 39 de farmacii, 10 furnizori de dispozitive medicale şi şapte spitale”, a declarat purtătorul de cuvînt al CJAS Braşov, Luminiţa Niţu. În urma controalelor au fost descoperite 94 de cazuri în care medicii au prescris reţete pentru pacienţi decedaţi. „S-a efectuat control de la Curtea de Conturi şi s-au reţinut sumele de la medici”, spune reprezentanta CJAS, confirmînd că medicii care au prescris medicamente unor persoane decedate nu vor suporta nicio consecinţă. „Nu am considerat asta o tentativă de fraudă. Noi primim trimestrial listele la CJAS, însă medicii nu ştiu ce pacienţi mor între timp”, a declarat Luminiţa Niţu. [sursa]

Spitalele braşovene nu arată bine că nu-s bani. Bani nu-s că la CAS se doarme-n post de câţiva ani buni şi nimeni nu este scuturat.

În general totul arată mai bine pe internet. Şi, în general, orice spital de stat va arăta mai prost decât unul privat, pentru că, dacă-i de stat, e al nostru, al poporului, şi toţi putem să ne băgăm picioarele în el. Plus că, în fiecare spital de stat există nişte pacienţi care n-ar trebui, în mod normal, să fie acolo. Lista începe cu mamele minore şi continuă cu ţiganii cu multe săbii.

Daţi o fugă la spitalul de copii să vedeţi cine ţipă cel mai tare că le sunt încălcate drepturile cetăţeneşti.

de aici.

UPDATE: De fapt a fost cam aşa:

• 2600 de lei impozitul
• 130 de kilograme de monede
• 46.000 de mii de monede de 1,5 şi 10 bani
• operaţiunea de numărare a durat trei ore.

Revenind la oile noastre, cu ocazia surplusului de bani (care va fi investit în chestii) s-a mai decis scumpirea gigacaloriei cu doar 7,2 lei. În plin ger şi cod portocaliu, cică ăia care au rămas la CET nu vor fi afectaţi. Păi da, acum când crapă pietrele nu mai consumă o gigacalorie jumate ci trei. Deja e o sumă interesantă pentru un pensionar rupt în fund.

Apoi, s-au scumpit şi serviciile de salubritate şi întreţinere spaţii verzi, cu doar 15%.

“De aproape cinci luni, procurorii încearcă să afle cine este de vină pentru decesul unei femei de 44 de ani, care a făcut un stop cardiac, cu medicii lângă ea. La acea vreme, rudele s-au întrebat dacă femeia ar fi putut fi salvată, dacă la solicitare n-ar fi fost trimisă o ambulanţă privată, care nu era echipată corespunzător. Scandalul a luat amploare, când s-a aflat că directorea dispececeratului ambulanţei de stat pusese la avizier un afiş, din care reieşea că două firme private trebuie să primească fiecare minimum şapte curse pe zi”.

Miza este importantă pentru că CAS decontează 200 de lei pentru o intervenţie. În urma scamatoriei ăsteia la Ambulanţa Braşov a început o anchetă penală. Între timp, rămâne cum am stabilit.

Mai multe detalii pe Realitatea.net

Blocuri de pe străzi precum Uranus, Magnoliei, Griviţei sau Zizinului au fost debranşate în toamna acestui an de la CET. Nici un apartament din aceste condominii nu mai beneficiază de agent termic din sistemul public de încălzire. „Anul acesta au fost debranşate la cererea asociaţiilor de proprietari aproximativ 163 de blocuri, adică circa 3.000 de apartamente”, a declarat Sorin Mateciuc, director Tetkron.[sursa]

Mai ţineţi minte când ăia cu centrală trebuiau să plătească şi căldura celorlalţi, dacă le trecea ţeava de la CET prin casă? No, se mai întoarce roata.

În mod normal nu s-ar fi ajuns la această situaţie dacă cei care au făcut legile referitoare la asociaţiile de proprietari ar fi stat vreodată la bloc. Da, de unde, ăia stăteau în vilă şi dădeau indicaţii despre cum să se asocieze oamenii între ei, ăia din blocuri. Unul dintre înţelepţi e chiar actualul prefect Ion Gonţea. Pe vremea când era parlamentar îşi dădea cu părerea prin comisia juridică a Camerei Deputaţilor despre asociaţii de proprietari. L-am întrebat, n-a stat în viaţa lui la bloc. Nimeni din comisia aia nu stătuse vreodată.

Pe scurt, o firmă acumulează datorii la ANAF. ANAF-ul blochează toate conturile bancare ale companiei respective pentru a-şi recupera datoria. Face o somaţie pe care o pune în plic şi o trimite prin poştă (recomandată cu confirmare de primire) la sediul firmei datornice. Toate bune şi absolut corecte până aici. De aici începe absurdul situaţiei: datoria este de fix 2 lei…şi la propriu dar mai ales la figurat (2 RON).

Dacă facem o estimare a costurilor acestei acţiuni (funcţionarul ANAF care a constat datoria, emis somaţia, costul imprimării pe hârtie şi al plicului, costul transportului prin poştă, poştaşul care a adus plicul etc.) cu siguranţă ajungem la un minim 10-12 lei – adică de 5 sau 6 ori mai mult pierdere pentru STAT.

Ehh şi apoi se plânge Fiscul că nu sunt bani la buget şi că ţara e în criză?

Ce mi se pare ciudat e că n-am auzit încă niciun investitor de mare anvergură anul acesta, unul de-ăla ce apărea de obicei toamna şi promotea că baga minim 100 de milioane de euro în reabilitarea sistemului de încălzire.