În acelaşi timp există programe pentru convingerea ţiganilor să-şi trimită copii la grădiniţe.

Prin programul Fiecare Copil în Grădiniţă, lansat de Asociaţia Ovidiu Rom şi Ministerul Educaţiei în anul şcolar 2010-2011, 1.400 de copii dezavantajaţi, majoritatea lor rromi, merg grădiniţă în fiecare zi în 38 de grădiniţe din 20 de comunităţi sărace, din 12 judeţe. Succesul proiectului se datorează unui instrument inovativ – tichetele sociale de 50 de lei pe lună pe care le primesc părinţii copiilor din program şi care sunt condiţionate de prezenţa zilnică a copiilor la grădiniţă.[sursa]

În Braşov proiectul se derulează în comunităţile Tărlungeni şi Zizin. Există mai multe feluri de dezavantajaţi în lumea noastră.

- Bună ziua, înţeleg că a demarat acum 2 zile programul Rabla, e totul în regulă? Putem veni cu rablele?

- Bună ziua, de demarat a demarat dar să mai aşteptaţi puţin pentru că încă nu ne-au trimis voucherele.

Time management şi coordonare domle în instituţiile statului din România, nu glumă!

Banii s-au cheltuit, în general, pe proiecte de infrastructură, mai mult sau mai puţin utile: patinoar, pârtii de schi, reabilitari blocuri.

S-au cheltuit bani şi pe probleme nerezolvate, cum ar fi subvenţiile pentru termoficare. Şi mai e o chestie: la noi lucrurile sunt destul de scumpe, cum ar fi cel mai scump coş de gunoi din ţară.

foto via Vali Petcu.

În caz că nu aveți teren pentru cultivarea de dovleci și floarea soarelui, specialiștii în semințologie Lingurar Gică și Horațiu Marșavela vă recomandă cultivarea acestor plante direct pe asfalt. După ani întregi de studii și experimente, ei au dovedit științific că semințele aruncate pe trotuar încolțesc numai dacă sunt aruncate primăvara.

Locul ideal pentru a face acest lucru este în fața băncilor, în așa fel încât la creșterea plăntuțelor să contribuie și ceilalți oameni civilizați care încearcă să se relaxeze odihnindu-se pe bancă, într-un mediu curat și civilizat.

Într-un episod viitor, creșterea semințelor în mijloacele de transport în comun ale RATBV

Un braşovean a reclamat că păpuşa gonflabilă pe care o cumpărase de la un sex shop din oraş „se dezumflă cu dopul etanş şi nu corespunde cu aspectul afişat pe ambalaj. De asemenea, nu mi s-au oferit nici instrucţiuni de folosire şi nici nu mi s-a făcut o expunere în magazin“. „Omul s-a plîns că păpuşa pe care o cumpărase nu semăna cu poza de pe ambalaj, dar acolo era fotografia unei femei reale“, a spus şeful CJPC Braşov.

O altă persoană a reclamat că la alimentara la care obişnuia să-şi facă cumpărăturile, vînzătoarea „face dragoste în incinta magazinului, în separeul aflat în bucătăria magazinului, cu fel şi fel de inşi, căte o oră-două, iar după terminarea programului de dragoste este un miros insuportabil, atît dînsa personal, cît şi în magazin, după care serveşte clienţii“.

De aici. N-am înţeles dacă reclamaţia împotriva dragostei a fost rezolvată sau nu, bănuiesc că inspectorii CJPC nu puteau să-i ordone femeii să-şi închidă şandramaua câteva zile până nu rezolva problema peştelui expirat.

După cum sesiza şi Sebastian Dan, dacă e să calculăm, este, fără îndoială, cel mai bine plătită fiinţă umană din Braşov. Adică vreo 1333 lei pe oră (cam 300 de euro). Patriciu fierbe la ora asta.

„Am avut într-adevăr o problemă, cauza acesteia fiind seceta ce ne-a afectat în ultimele luni. De aceea, pentru a proteja sursele de apă de suprafaţă a trebuit să suplimentăm alimentarea din alte surse, mai exact din puţurile de adîncime de la Prejmer. S-a schimbat sensul de alimentare în unele părţi, acest lucru antrenînd şi depuneri în conducte. Astăzi (ieri – n.r) vom mai face nişte spălări la o serie de hidranţi şi sperăm ca să eliminăm total mizeria care s-a adunat pe conductele de alimentare din oraş“. [MEX]

No, cum e, care stă prin zonă, aţi avut apă maro?

„Eram în Poiană, la cerşit, pe Valea Lupului. Într-o zi m-am întâlnit cu domn director şi mi-a zis să vin la firmă. Am venit şi m-a angajat. Înainte lucrasem în construcţii, însă am fost dat afară şi am ajuns să cerşesc”, a declarat Iulian Costel Lumnaru, unul dintre muncitori.
Iulian şi Dima sunt printre puţinii cerşetori care nu se feresc de muncă. „Înainte cerşeam la Cimitirul Central din Bartolomeu. Nu prea ieşeau bani. M-a văzut domn director şi i-a zis să vin să lucrez la el. Acum mătur şi fac orice mă pune şeful. E ruşinos să cerşeşti! Mai bine munceşti, dai cu mătura, iei salariu, iei bonuri. E mai sigur aşa!”, ne spune şi Dima Denes.
Emil Bărbat, directorul companiei de salubrizare Comprest SA, nu s-a ferit să racoleze el singur personal pentru campania de primăvară. „Pe cei doi i-am găsit pe stradă cerşind. Am mai găsit şi alţii ca ei, dar unii nu au venit la muncă, alţii au venit dar nu au stat. Ne bucurăm să dăm un loc de muncă şi un salariu cinstit tuturor celor vor să muncească”, a declarat Bărbat.  [sursa]

În general Comprest angajează pentru curăţenie ţigani din Tărlungeni şi Budila şi mai apelează şi la deţinuţi de la Codlea. Acţionar principal la Comprest este Marcel Butuza, patronul Vectra.

Zic să mulţumească frumos, evaziunea fiscală se pedepseşte cu puşcăria!

Dar.

Pe tabelul de la întreţinere apare şi mai mult. Pentru că, pe lângă apa potabilă, braşovenii mai plătesc şi o taxă de canalizare, 2,39 de lei metrul cub. E vorba de canalele alea ce se înfundă la fiecare ploaie mai serioasă.

Interesant e că reprezentanţii companiei Apa vor să mărească preţul.

Teodor Popa, directorul economic al CAB, ne-a declarat că „în acest an nu ne-am programat o creştere mare a cifrei de afaceri, dar este posibil ca în a doua parte a anului să propunem creşterea preţului cu valoarea inflaţiei”. Potrivit contractelor de finanţare, Compania Apa poate solicita majorarea preţului la apă cu rata inflaţiei, dar atunci când aceasta depăşeşte 5%. Ultima majorare a tarifelor la apă au avut loc în iunie anul trecut. Dacă rata anuală a inflaţiei se menţine sub 3%, aşa cum promite Guvernul, tarifele la apă nu ar avea de ce să fie majorate. Rata profitabilităţii companiei este de aproximativ 10%. „Suntem nevoiţi să ne programăm şi o rată a profitabilităţii pentru că trebuie să rambursăm creditele accesate la BERD, credite pe care le-am luat pentru dezvoltarea reţelelor”, a spus Popa. [sursa]

Cum s-a ajuns în situaţia asta? Păi 30% din banii obţinuţi de un medic de familie sunt în urma numărului de pacienţi. Deci şi-au tras mai mulţi pacienţi pe listă. CJAS Braşov oricum e condusă de nişte oameni extrem de adormiţi, care încercau să recupereze banii de la populaţie încălcând legea. Deşi de vreo câţiva ani fac prostie după prostie nimeni nu s-a gândit să-i dea afară pe oameni de-acolo.

Ca idee de nesimţire, 94 de medici au eliberat reţete pentru morţi. Niciunul nu a fost sancţionat.

„În 2011 am făcut 236 de controale, am verificat 331 de medici, opt laboratoare, şase centre de permanenţă, un furnizor de asistenţă medicală de urgenţă, 39 de farmacii, 10 furnizori de dispozitive medicale şi şapte spitale”, a declarat purtătorul de cuvînt al CJAS Braşov, Luminiţa Niţu. În urma controalelor au fost descoperite 94 de cazuri în care medicii au prescris reţete pentru pacienţi decedaţi. „S-a efectuat control de la Curtea de Conturi şi s-au reţinut sumele de la medici”, spune reprezentanta CJAS, confirmînd că medicii care au prescris medicamente unor persoane decedate nu vor suporta nicio consecinţă. „Nu am considerat asta o tentativă de fraudă. Noi primim trimestrial listele la CJAS, însă medicii nu ştiu ce pacienţi mor între timp”, a declarat Luminiţa Niţu. [sursa]

Spitalele braşovene nu arată bine că nu-s bani. Bani nu-s că la CAS se doarme-n post de câţiva ani buni şi nimeni nu este scuturat.

În general totul arată mai bine pe internet. Şi, în general, orice spital de stat va arăta mai prost decât unul privat, pentru că, dacă-i de stat, e al nostru, al poporului, şi toţi putem să ne băgăm picioarele în el. Plus că, în fiecare spital de stat există nişte pacienţi care n-ar trebui, în mod normal, să fie acolo. Lista începe cu mamele minore şi continuă cu ţiganii cu multe săbii.

Daţi o fugă la spitalul de copii să vedeţi cine ţipă cel mai tare că le sunt încălcate drepturile cetăţeneşti.

Vino Sambata 10 Martie, intre orele 10-13, pe str. Vulcan 23, si ia acasa un catelus superb, ideal atat pentru curte cat si pentru apartament, sau o pisicuta! Se ofera gratuit si cu carnet de sanatate! Tel: 0741 305 319

intersectia Zorilor cu Ciprian Porumbescu

Nu ştiu cine a asfaltat strada Zorilor anul trecut dar bine că s-a asfaltat. Înainte arăta groaznic şi puteai liniştit să-ţi rupi maşina în gropi şi canale.

Acum însă, odată cu topirea gheţarilor, ies la iveală nişte greşeli grave pe care asfaltatorul nu le-a cunoscut sau n-a vrut să le cunoască. De la bălţi pe trecerea de pietoni la parcări mult prea aproape de intersecţii, aceste greşeli se fac vizibile încet încet. La fel este şi cazul pe care îl ilustrez aici. Balta aceea imensă se află la intersecţia străzilor Zorilor cu Ciprian Porumbescu. Canalul se află chiar în colţul bălţii, dar este total inutil, căci nu pică nicio picătură de apă în acel canal. Mai sunt cazuri din acestea pe Zorilor şi nu numai.