În aceeaşi ordine de idei, pentru că TVR nu a clarificat nici care-i situaţia Eurovisionului de anul acesta, solisti gen Annmari Dancs (care a participat şi la Cerb) s-au înscris la preselecţii prin alte ţări, în cazul de faţă Ungaria.

”Situația financiară de moment a televiziunii nu permite organizarea în acest an a festivalului. Există însă premise favorabile pentru ediția de anul viitor”, se arată în comunicatul de presă al departamentului Comunicare din TVR, remis exclusivNEWS.ro.

Busta Rhymes

Adevărul de seară ne povesteşte că Busta Rhymes va cânta în clublul Bamboo pe 9 decembrie, la o săptămână de la inaugurare. Acelaşi ziar ne dă şi o veste bună pentru taţii copiilor de bani gata: Ricky Dandel va concerta în Poiană de revelion.

captură site cerb

Aşa arată siteul oficial al Cerbului de Aur…după ce preşedintele director general zice că precis nu se ţine. Păi e frumos măi TVR-iştilor?

Cerbul de Aur

Nemulţumit de faptul că Cerbul de Aur este un festival care se organizează doar atunci când TVR are bani şi consideră necesară organizarea festivalului, deşi brandul este unul asociat cu oraşul nostru, un braşovean a deschis o petiţie pentru preluarea mărcii Cerbul de Aur de către municipalitate:

În fiecare an Societatea Română de Televiziune (SRTV), deţinătorul mărcii, pune un festival internaţional cum este Cerbul de Aur pe ultima treaptă ca şi prioritate. Cerbul de Aur este un eveniment cu tradiţie, internaţional şi în primul rând, este un festival al Braşovului şi al braşovenilor. Dacă Cerbul de Aur ar fi organizat de către Braşov în parteneriat cu orice altă televiziune, ar reprezenta un succes naţional şi internaţional. Cerem administratiei publice locale Braşov să înceapă demersurile pentru achiziţionarea mărcii înregistrate Cerbul de Aur de la SRTV.

Dacă Primăria nu va avea bani pentru acest eveniment, să nu îl facă, dar măcar să ştim că nu mai stăm la mâna unor personaje de la SRTV cărora nu le pasă de Braşov şi de ceea ce reprezintă Cerbul de Aur pentru Braşov.

Puteţi semna petiţia aici.

De-a lungul veacurilor, Festivalul Internaţional Cerbul de Aur a reprezentat un festival mediocru de anvergură semi-europeană. Dacă în anii ’60 se vroia o copie comunistă a festivalului de la San Remo, în anii de după revoluţie s-a dorit un fel de Eurovizion în care să câştige românii.

Anul acesta nu se va mai face, probabil, şi nu există morfină în lumea asta care să-mi aline durerea în fund apropo de această maximă problemă a urbei noastre. Vă dau câteva motive.

1. Una din poveştile care se tot spun de fiecare dată când se vorbeşte de festival este cea cu Julio Iglesias care a venit la ediţia din 1969 ca ultimul neicanimeni în concurs şi nu a prea fost băgat în seamă. Conform biografiei oficiale a portarului lui Real Madrid, când a venit el în 1969 în România era deja o mare sculă, tocmai semnase un contract cu Columbia Records şi a cânta pe lovele grele la festival. În ciuda mitului, nimeni n-a prezentat vreodată foaia de concurs a lui Julio, să arate cum a venit el cu microfonul în băţ, cum a compeltat chestionarul de participare la concurs şi a fost nimicit de Monicile Anghel şi Proconsuluii acelor ani.

2. Braşovenii plătesc cam de trei-patru ori preţul biletului. Bugetul festivalului este consituit parţial din bani de la TVR care vin din trei surse: taxa pe priză, pe care o plătesc şi braşovenii, bugetul de stat, la care contribuie şi braşovenii şi publicitate. Apoi mai contribuie şi autorităţile locale. Poate nu cu bani, da’ cu facilităţi de tipul: pază, curent electric, curăţeni. Care sunt plătite tot din banii noştri, în cele din urmă. Dacă insişti cu adevărat şi vrei să intri la festival trebuie să cumperi un bilet destul de scumpuţ totuşi.

3. Piaţa Sfatului: Aşezarea acolo e o mizerie, întreaga piaţă este ocupată cu scena, e insuportabil să mai stai pe la o terasă în perioada aia. Ziua că repetă gorobeţii, seara că urlă ce au repetat mai devreme. De-a lungul timpului s-au propus şi alte plasamente pentru scenă (una ar fi arena liceului sportiv, mai spaţioasă şi nu încurcă atâta lume, se vede şi biserica neagră de acolo) dar de fiecare dată propunerile au fost respinse. Şi asta din cauza punctului…

4. Scena este făcută, la fiecare ediţie, de TV Instant Metal Beton, a domnului Tiberiu Cârstea. Omul s-a remarcat acu’ vreo câţiva ani când a ţinut să se dea în stambă cu limbile numindu-l pe primarul care-i aprobase organizarea “un adevărat ctitor al oraşului”. În afară de limbi, dl. Cârstea face, de fiecare dată, exact aceeaşi scenă pe care a făcut-o prima oara după ’90 şi povesteşte cum a făcut un design nou.

5. Politizare. Partidele politice se bat cu cărămida în piept că au abătut acest morman de festivism şi talent asupra Braşovului de parcă rolul lor ar fi să facă chefuri şi chermeze. Ctitorul actual s-a lăudat cu această ispravă dar nici ctitorii din vechime au făcut exact acelaşi lucru. La ediţia din 2001 a Cerbului de Aur, chiar în deschidere, prefectul PSD al Braşovului (pe vremea când prefecţii erau politici pe faţă nu ca acum) Otilian Neagoe s-a ridicat pe scenă şi a comentat, explicit, cum acest festival reprezintă în întregime meritul PSD şi că, deşi partidul din care face parte a futut orice şansă de occidentalizare a României totuşi există un premiu de consolare, Cerbul de Aur.  La ediţia din 2008, ctitorul municipal şi ctitorul judeţean au oferit premii artiştilor de pe scenă. Penibil.

6. Niciodată nu s-a prezentat un buget cu venituri şi cheltuieli. S-a vorbit doar pe surse. Bă, dacă tot e făcut pe bani publici vreau să ştiu şi eu cât a costat Tom Jones, cât au costat Holografii sau Ştefan Bănică jr.

7. În ciuda poveştilor cu festival internaţional, renume mondial şi alte alea, în realitate lucrurile nu stau chiar aşa. Nu s-a prezentat niciodată vreo statistică din care să reiasă că Braşovul a avut mai mulţi turişti în perioada festivalului. Şi când zic turişti mă refer la cei veritabili, nu la angajaţii TVR sau la rudele participanţilor.

Noul boss al TvR, Alexandru Lăzescu

Despre intentia de anulare a editiei din acest an a festivalului Cerbul de Aur: Nu pot sa iau singur o decizie in sensul asta, ci impreuna cu Consiliul de Administratie, dar intr-o discutie informala pe care am avut-o astazi am convenit ca e greu sa mergem pe formula organizarii festivalului. Nu e un lucru neaparat de aplaudat. In general un brand cum e Cerbul de Aur, care s-a asezat, nu e bine sa-l intrerupi. Dar se pare ca nu avem cale de scapare.

Iar la anul, ne-a spus-o ministrul finanţelor, va fi şi mai rău…

Pe tot parcursul vacanţei, la Muzeul „Casa Mureşenilor” micii artişti „lucrează”. Marea noutate este că, din acest an, elevii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani au ocazia să participe şi la cursuri de teatru, oferite de profesionişti.

„Ca în fiecare an, muzeul nostru vine cu surprize pentru cei mici. Anul acesta îi încurajăm pe elevii braşoveni să-şi descopere talentele pe scena de teatru. În plus, cei mai îndemânatici pot învăţa să modeleze figurine în lut, pot descoperi tainele instrumentelor neconvenţionale, dar şi să compună poeme de tip haiku”, a spus Ovidiu Savu, coordonator-proiect pentru Adevărul de Seară.

PR la Cerbul de Aur

De câteva zile, pe trotuarul din faţa Parcului Central au apărut următoarele inscripţii plasate din aproximativ 10 în 10 metri. De ce oare? E frumos aşa? Exista ceva muritor care păşeşete prin Braşov, ştie limba română şi nu a aflat că Cerbul de Aur se desfăşoară la Braşov iar organizatorii s-au gândit să-i noteze chestia asta pe trotuar? Tare!

www.business-adviser.ro

Cerbul de Aur ediţia 2010 va avea loc între 1 şi 6 septembrie la Braşov. Ediţia din acest an, a XVIII-a, va readuce în prim-plan muzica uşoară românească, prin concertele susţinute de Mondial şi de trupa lui Leo Iorga. Sunt doar primele nume confirmate.

„După succesul pe care l-au avut anul trecut concertele Holograf şi Vama, când Piaţa Mare din Braşov a fost plină, deşi vremea nu prea a ţinut cu noi, ne-am gândit să facem şi în 2010 un obicei din a promova muzica românească. Astfel, prima seară a festivalului va fi «Seara divelor», în care vor urca pe scenă majoritatea numelor mari din generaţia de aur a muzicii noastre şi nu numai. Ne-am gândit la Angela Similea, Corina Chiriac, Luminiţa Anghel, Paula Seling, Nico, Loredana. De săptămâna viitoare începem discuţiile”, a declarat pentru „Adevărul”, Mioara Negescu, directorul festivalului.