Prin Braşov » Despre Brasov

Braşovul vrea premiu pentru rampele destinate persoanelor cu dizabilităţi din oraş

Dan Kulcsar — Sat, 04 Sep 2010 09:30:21 +0000

Probabil că ni s-a cam urcat la cap titlul de Oraş de Vis acordat în urma campaniei organizată de Evenimentul Zilei, iar acum ne dorim tot felul de lucruri, inclusiv unele de care nu suntem capabili. Cum ar fi înscrierea în cursa pentru „Premiul European al oraşelor accesibile”. Concursul, la nivel european, se adresează oraşelor care au implementat măsuri pentru accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi la instituţiile publice locale. Câte rampe avem construite pentru persoane cu dizabilităţi? Iar alea care sunt construite cum sunt făcute? De AICI.

Ce putem face în acest weekend prin Braşov

Andreea State — Fri, 03 Sep 2010 08:30:38 +0000

De sâmbătă de la ora 12 avem “Turnirul Cetăţilor”, iar după manifestările de rigoare, începând cu ora 19 – Concert Phoenix. Voi merge şi până la Cetatea Râşnov să văd şi eu ce s-a făcut, ce nu s-a făcut.

Sâmbătă la Busteni avem şi “Improvizatii pe teme celebre”(Schumann şi Chopin) cu Alexandu Anastasiu, la Casa de Cultura Buşteni-de la ora 18.30 pana la ora 21.30. Iar seara în Kasho Club este Party cu Dj Jed Wong de la ora 23.

Duminică 5 septembrie, avem la Ceai et caetera “Schimb de cărţi” începând cu ora 17.

Între aceste evenimente putem strecura şi un film, la Cityplex Braşov avem : Marmaduke, Inception, The back-up plan, Predators, Nanny Mcphee and the Big Band. (Program AICI).

Ps- Până pe 5 septembrie, mai avem şi Padina Fest (festival la 1499m altitudine) şi nu uităm de carnavalul de sâmbătă seara de la ştrandul din Codlea.

Weekend plăcut!

Istoria Cinematografului Patria

City Planning — Tue, 31 Aug 2010 16:23:46 +0000

Apropo de prima proiecţie cinematografica din Transilvania, un alt moment de referinţă al cinematografiei braşovene a fost şi darea în folosinţă în anul 1962 a uneia dintre cele mai moderne săli de spectacol din România acelui timp. Este vorba despre Cinematograful Panoramic “Partizanul Roşu”, rebotezat mai târziu “Patria”. Sala avea o capacitate de 600 locuri, fiind uriaşă în raport cu cele existente atunci, beneficia în premieră de ecran şi sistem de proiecţie panoramic, de sonorizare stereo, tratamente acustice ale finisajelor interioare, minibar în foaier şi un aspect estetic deosebit, în stil modernist internaţional. Şef de proiect a fost reputatul arhitect braşovean Ara Ereţian, ce trăieşte şi astăzi ca pensionar octogenar în Germania. Lucrarea sa a fost una dintre cele mai îngrijit realizate, întregind ansamblul de blocuri ce fusese ridicat cu un an înainte în preajma fabricii de stofe. Decenii la rând, scuarul urban creat la intrarea în cinematograf, străjuit de mai mulţi tei şi agrementat de o mică fântână decorativă, a reprezentat un reper urban important, iubit şi frecventat de cetăţeni de toate vârstele, “Patria” fiind o parte de suflet din istoria recentă a oraşului nostru. Acum este un loc pustiu, cofetăria şi magazinele de altădată au lăsat locul unor sedii de bănci, pavimentul este penibil şi un colţ al platformei este tăiat meşteşugăreşte, de o bretea carosabilă de luat dreapta. Nici un copac nu a supravieţuit.

Cinematograful este abandonat şi distrus treptat, cu bună ştiinţă. Înăţarea pavimentului de la intrarea principală, peste nivelul existent de la interiorul parterului, şi dărâmarea recentă a copertinelor ieşirilor, pentru a face loc unui parcaj, întregesc tabloul dezastrului, alături de un sinistrul coş de fum şi o mulţime de alte ţevi ce i-au distrus faţada, precum şi de extinderea monstruoasă alăturată, a anexelor unui fast-food. Se doreşte a i se crea o imagine de lucru fără valoare. Bătălia imobiliară şi cacealmaua cu Filarmonica nu au ajutat cu nimic la revigorarea acestui important obiectiv cultural al oraşului, şi implicit a zonei pietonale.

Şi un update de la Eftimie.

Patria a fost cumpărat de compania Media Pro, a lui Adrian Sârbu, alături de alte cinematografe de prestigiu din ţară. Pentru toate MediaPro s-a angajat la investiţii majore încercând să creeze o reţea cinematografică pentru Media Pro Pictures. Apoi, gurile rele spun, a constatat că e mai simplu să ia bani de la concurenţii din oraş să ţină cinematografele închise, ca să crească ceilalţi privaţi, decât să bage bani în ele şi să se chinuie cu renovarea. Practic, MP nu a investit niciun ban în Patria dar avut grijă să-l ţină închis atâta timp cât să se dezvolte celelate cinematografe în Braşov. Şi în alte zone ale ţării. După ce nu s-a ţinut de cuvânt Sârbu a fost pedepsit exemplar şi i s-a luat cinematograful înapoi. Acum se tot plănuieşte transformarea sa într-o sală de concerte pentru Filarmonica Braşov.

Aventuri în Dârste

Prima proiecţie cinematografică din Transilvania a avut loc la Braşov

Dan Kulcsar — Tue, 31 Aug 2010 11:20:30 +0000

Nu mulţi sunt cei care ştiu că prima proiecţie cinematografică din Transilvania, cu public, a avut loc la Braşov, în Vila Kertsch, pe 5 decembrie 1896. Vila Kertsch era situată pe actualul amplasament al Modarom, o parte din ea fiind distrusă la bombardamentul din 16 aprilie 1944, restul fiind demolat în 1970. Cinematografele multiplex din România ar trebui să ne fie recunoascătoare pentru că le-am dat ideea.

Prima femeie-mogul de presă a fost braşoveancă

Ovidiu Eftimie — Mon, 30 Aug 2010 10:01:12 +0000

Că tot ne-a instigat City Planning să povestim de întâietăţile Braşovului, vă spun eu una la care nici nu v-aţi gândit. Primul ziarist profesionist din Transilvania şi prima femeie mogul de presă. Braşoveni de-ai noştri.

Aurel Mureşianu, doctor al Facultăţii de Drept din Viena, a renunţat la o carieră juridică în capitala imperiului şi a preluat, în 1878, conducerea ziarului. Aurel a primit autorizaţia de publicist cu numărul 1 din partea autorităţilor austro-ungare în timpul domniei lui Frantz Josef. După moartea lui Aurel Mureşianu, în 1909, afacerea a fost preluată de soţia acestuia, Elena, care a devenit astfel prima femeie-manager din spaţiul jurnalistic românesc.

Gazeta a aparţinut familiei Mureşanu între 1850 şi 1911, dar a fost de fapt primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania, întemeiat de George Bariţiu, la Braşov, pe 12 martie 1838. Aurel Mureşianu, fiul primului proprietar, Iacob Mureşianu, este considerat de Valer Rus, doctor în istorie şi muzeologie, primul ziarist profesionist din Transilvania.

Or fi avut timişorenii primul ziar da’ primii profesionişti în domeniu au fost braşoveni de-ai noştri. Totodată Ciucaş e mai bună ca Timişoreana, na!

Braşovul a ajuns în Cartea Recordurilor

Alina Strat — Sat, 21 Aug 2010 11:28:40 +0000

adevarul.ro

Oraşul nostru a ajuns în cartea recordurilor datorită Gabrielei Botici. În anul 2008, la numai 8 ani de când a devenit braşoveancă (ea locuise până atunci în Timişoara), a pus bazele unui proiect şi anume de a realiza cea mai lungă scrisoare destinată lui Moş Crăciun. Iată ce povesteşte tânăra pentru Adevarul după ce a stabilit recordul: “La acest proiect am pornit de la ideea de a-i apropia de copii de corespondenţa clasică şi să îi fac să înţeleagă că nimeni nu va colecţiona vreodată sms-uri sau e-mailuri, însă scrisorile vor fi păstrate întotdeauna drept amintire. 2.110 copii şi-au scris dorinţele în acea scrisoare care a avut o lungime de 413,8 metri”.

Gabriela Botici mai are o mulţime de idei pentru proiecte de viitor, printre care un proiect numit Descoperă natura, un ghid turistic intitulat „Atracţii turistice şi unităţi de cazare – Ţara Haţegului” şi multe altele.

Aşteptăm cu nerăbdare noi motive de a fi mândri că suntem braşoveni.

H&M (Hennes & Mauritz) vine la Braşov

Dan Kulcsar — Wed, 18 Aug 2010 12:59:05 +0000

bloombiz.ro

Fanii brandului suedez H&M (Hennes & Mauritz) au motive de bucurie! H&M vine şi în România, urmând să deschidă un magazin în Băneasa Shopping City în primăvara lui 2011. Suedezii tatonează piaţa demult iar mişcarea, cu siguranţă e una bună pentru ţara noastră.
Pe lângă magazinele din Cotroceni Park şi Băneasa Shopping City, cel puţin alte trei contracte au fost parafate deja în Capitală: Bucureşti Mall, Plaza România şi Unirea Shopping Center. În afara Bucureştiului, pe lista scurtă a H&M sunt proiectele Iulius Mall din Timişoara şi Cluj, City Park din Constanţa, Unirea Braşov şi, cel mai probabil, Palas din Iaşi. În 17 august (adică ieri) au fost postate pe siteurile de joburi anunţuri de recrutare pentru posturile de store manager, department manager şi merchandiser, toate pentru zona Braşov. Au început aşadar să îşi facă echipa, semn că se apropie şi deschiderea.

Nepotul lui Ion Creanga a proiectat hotelul Aro Palace

Ovidiu Eftimie — Mon, 16 Aug 2010 12:27:39 +0000

ARO Palace, cel mai mai cunoscut hotel din Braşov şi poate şi de pe Valea Prahovei, a fost proiectat de arhitectul Horia Creangă. Acesta este nepotul marelui povestitor Ion Creangă şi a fost un promotor al arhitecturii moderne în România. Horia Creangă s-a născut în 1892, la Bucureşti şi a murit în 1943, la Viena. Tatăl său a fost fiul îndrăgitului autor al „ Amintirilor din copiărie ”. A construit peste 70 de clădiri administrive, culturale, industriale, dar şi clădiri de locuinţe- cea mai cunoscută fiind blocul ARO din capitală. Alte construcţii realizate după planurile arhitectului sunt Teatrul Giuleşti şi Uzinele Malaxa. Nepotul lui Creangă a desenat şi complexul hotelier ARO din Braşov, partea veche.

Povestea întreaga o găsiţi AICI.

H&M (Hennes & Mauritz) vine la Braşov

Spital privat de 20 de milioane de euro, la Braşov

Ina Teslaru — Fri, 13 Aug 2010 06:36:15 +0000

În timp ce sistemul sanitar de stat pare să se prăbuşească, oamenii de afaceri ridică la Braşov clinici private. Spitalul care se construieşte în fostele hale Colgate-Palmolive va fi cea mai mare unitate medicală interdisciplinară din ţară.

Spitalul se va întinde pe o suprafaţă de 8000 de metri pătraţi şi va avea 133 de paturi. Unitatea va include patru săli de operaţie şi o secţie de terapie intensivă. Pacienţii vor avea la dispoziţie un laborator modern de analize medicale şi unul de imagistică. „Spitalul se va deschide în această toamnă, iar pentru început 100 de persoane vor face parte din aparatul personalului medical. Încercăm să îi atragem pe cei mai buni medici, care să ofere servicii de calitate tuturor pacienţilor”, a explicat pentru Adevărul de Seară Bogdan Angheloiu, reprezentantul investitorilor. Costurile pentru amenajarea clădirii şi dotarea medicală se ridică la aproximativ 20 de milioane de euro.

Premieră medicală naţională la Clinicco Braşov

A fost sau n-a fost?

Varania — Tue, 10 Aug 2010 13:52:32 +0000

Daca e sa ne uitam cum sunt acoperite ultimele semne ca la Brasov a fost vreodata o chestie care se poate denumi „revolutie”, cred ca titlul filmului omonim trebuie schimbat in „N-a fost, sigur!”. Cred ca posteritatea merita un semn ca democratia si libertatea au venit in sunet de gloante si in lumini de trasoare (nu conteaza cine si de ce a tras ci ca au murit oameni crezand ca mor pentru libertate). Sa ne uitam cu atentie la noua cladire a Modaromului. Si sa ne amintim ca pe ea e o placa pe care scrie „Piata Revolutiei”.

Chef cu urşi sâmbătă seara la Braşov

Dan Kulcsar — Mon, 09 Aug 2010 03:13:14 +0000

Spunea cineva că “turismul la urşi” a apus la Braşov? Ia uite aici:

Sâmbătă seară a fost distracţie mare pe strada Jepilor. Un grup format din aproximativ 20 de cetăţeni – israelieni, după port – se juca periculos, apropiindu-se la mai puţin de doi metri de o ursoaică şi de puiul ei. Cum momentul trebuia imortalizat, pentru a fi arătat cu emfază prietenilor de acasă, bliţurile aparatelor de fotografiat luminau zona cu regularitate, agitând şi mai mult sălbăticiunile, deja nervoase din cauza „aglomeraţiei”. Din când în când, pentru a anima atmosfera, un localnic arunca în urşi cu pietre, spre amuzamentul turiştilor, unii destul de înaintaţi în vârstă, care fugeau din calea animalelor, după care se apropiau iar, să le mai arunce câte o coajă de pâine sau un biscuit. De aici.

Soluţia rămâne în continuare să-i alungăm pe urşi de pe Tâmpa, nu? Să-i ducem prin rezervaţii, să facem garduri electrificate, să-i împuşcăm etc. Nu mai bine ducem noi în rezervaţii maimuţele de turişti care fac chestiuni ca cele de mai sus?

ŞOC!!! În Răcădău apar urşi noaptea…

Propune culoarea Brașovului!

Claudia Popa — Thu, 29 Jul 2010 10:34:48 +0000

Orice criză aduce cu ea un plus de inovație Cea din prezent se pare că vine cu multe campanii de promovare a lucrurilor pozitive din comunitățile în care trăim. E de bine, zic eu. Și împreună cu bloggerii și ONG-iștii care colorează de patru luni de zor spre a scoate la iveală tot ce este mai interesant și de interes pentru tinerii din Brașov și Sibiu, vă invităm să găsim împreună a 1001-a culoare a Brașovului! Așadar, intră pe www.1001culori.ro și propune o culoare

Asociaţia Scheienilor din Braşov – pro sau contra?

Dan Kulcsar — Sat, 24 Jul 2010 06:50:48 +0000

Muzeul de Etnografie a găzduit, vineri, o nouă manifestare legată de istoria familiilor din Scheii Braşovului. Cu această ocazie a fost demarată şi strîngerea de adeziuni pentru înfiinţarea unei „Asociaţii a Scheienilor“, asociaţie care va reuni pe toţi fii Scheiului care doresc ca valorile din această zonă să nu moară, ci să fie transmise din generaţie în generaţie. „Ne propunem multe cu această asociaţie de înfiinţarea căreia discutăm de mai bine de două luni. Acum vrem să începem demersurile juridice necesare înfiinţării acesteia, savem deja circa 30 de persoane care şi-au exprimat dorinţa de a face parte din asociaţie“, a declarat Eugen Moga pentru Monitorul. Au nevoie braşovenii din Schei de o astfel de asociaţie? Bun demersul?

Mirosuri pestilenţiale în pasajul de la gară

Dan Kulcsar — Thu, 22 Jul 2010 11:55:48 +0000

brasov.adevarul.ro

Ştiţi pasajul care face legătura între Gara Braşov şi parcul Tractorul? E sinistru! După ce treci de zona peroanelor, păşeşti suav într-un tunel întunecos, în care domneşte un puternic miros de urină. Nici măcar un bec funcţional noaptea nu există în ăia aproximativ 100 de metri. Dacă tot intră acu parcul în reabilitare, mişcăm ceva şi la pasaj? Sau ăsta ţine de CFR şi ăia nu au bani de salarii darămite de becuri în tuneluri? Ideea de a readuce în discuţie tunelul a fost a Adevărului de Seară.

Balconul Casei Sfatului din Braşov se degradează pe zi ce trece

Dan Kulcsar — Thu, 22 Jul 2010 08:40:41 +0000

Casa Sfatului. foto: www.prinbrasov.com

Casa Sfatului din Braşov este practic una dintre emblemele Braşovului de ani buni. Unul dintre detaliile frumoase ale construcţiei este balconul. În fotografie puteţi vedea cum arată partea de jos a acestuia. Se sesizează cineva?