Vectra Service

Vectra Service, acest GIGCL modern deţinut de un prieten al adminsitraţiei locale, firma care se ocupă în Braşov de asfaltat, dezăpezit, construit pârtii de schi, spitale şi, pe viitor, probabil, de produse de din carne procesată (chiftele ar fi o sugestie) se află în primii 10 datornici la bugetul de stat, conform capital.ro.

Cu doar  22.199.292 lei (aproximativ 5 milioane de euro) datorii la bugetul de stat, firma braşoveană se află pe un onorabil loc 7 în acest top. Inaintea ei se află o altă firmă cunoscută braşovenilor, Urban SA, cu 52.505.123 lei datorie la bugetul de stat.

Patronul Vectra, celebrul motociclist Marcel Butuza, ocupă locul 41 în topul 300 realizat tot de Capital, cu o avere estimată la 130 de milioane de euro şi ceva mărunţiş. Pe lângă afacerile cu primăria Braşov, Vectra s-a mai ocupat şi de ocolitoarele oraşelor Timişoara şi Sibiu.

UPDATE: Cei de la Vectra zic că este o eroare, n-au nicio datorii. Pe NewsBv.

Extrase din înregistrare:

„Şi unde-l prind, îl bat de se cacă pe el – să n-am spectator – atîta doar, să-i f… o bătaie, tot aşa, băga-mi-aş p…a în mă-sa, de se cacă pe el…“

via MonitorulExpres.

Serios, mai aveţi vecini care cultivă zarzavaturi prin faţa blocului?

„Le-am spus că s-a întors din Nigeria, că nu şi-a făcut tratamentul preventiv pentru malarie şi că e pişcat de ţânţari. Joseph le-a arătat picioarele cu pişcăturile de ţânţari, erau destul de inflamate. Le-am spus doctorilor de acolo că are malarie“, spune Emilia Okunowo, mama lui Joseph. [...] Culmea, testul „picătura groasă“, cel care depistează rapid malaria, nu a putut fi făcut pe motiv că spitalul din Braşov nu are aparatura necesară. Mai mult, nimeni nu și-a bătut capul ca o astfel de analiză să fie solicitată la Institutul „Victor Babeş“ sau la Târgu Mureş.

Întreaga poveste pe NewsBv.

textul poate fi citit pe NewsBv.

Până una alta, declaraţia asta e năucitoare:

„Trebuie să amenajăm într-un mod nou acel spaţiu. În primul rând, trebuie să restricţionăm accesul doar pentru cei care se dau cu sania. Acum intră în zonă oricine, cu sticle în mână, fac fotografii, iar apoi apar accidente destul de grave. Vom încerca să aducem dotări de agrement care să nu fie periculoase, dar să fie agreate de turişti”, susţine primarul George Scripcaru.[sursa]

Aşa se face că în perioada 28 decembrie 2011 – 8 ianuarie 2012, 163.342 de turişti au folosit cartele pe transportul pe cablu din Poiană Braşov. Valoarea încasată în aceste 12 zile a fost de 1,62 milioane de lei.

Dacă-i calculăm şi pe cei ce n-au putut să urce pentru că nu s-au făcut investiţii cu cap acolo, sau pe cei ce au adormit pe DN1, pentru că ţara e condusă de cel mai prost ministru al transporturilor care l-a cunoscut această planetă, cel mai probabil că ar fi fost şi mai mulţi turişti. Dar, sunt şi veşti bune, pe care le-am auzit şi în 2007-2008.

“Primarul George Scripcaru spune că una din priorităţile investiţionale ale acestui an o reprezintă parcarea subterană şi supraterană din Poiană Mică. Această parcare va fi realizată cu fonduri europene, municipalitatea participând doar cu 2% din valoarea investiţiei.

O altă investiţie care ar trebui făcută pentru a se evita aglomeraţia din interiorul Poienii Braşov ar fi realizarea unei artere din drumul Poiana Braşov – Râşnov, din Poiană Aviatorilor până la baza pârtiei Lupului, unde să fie amenajată şi o parcare. „Extinderea domeniului schiabil este un proiect complex şi care trebuie completat. O asemenea rută de circulaţie ar facilita accesul turiştilor către pârtii. Iar lungimea acestei şosele ar fi de aproape un kilometru”, a explicat primarul”.

Chit că investiţiile astea ar aduce din nou prin zonă pe marea doamnă a Turismului Românesc (Hei, înainte de Elena Udrea ştiai că poţi face turism în Bucovina? Dar că România are Carpaţi, munţi, văi şi litoral?) zic că tot e bine. Plus că s-a repus pe tapet o altă investiţie, pe care mi-ar place s-o văd.

 Tot pentru accesul facil în Poiana Braşov, a fost repus pe tapet proiectul telegondolei. Există două variante pentru aceasta, una care să plece din Gara Braşov, iar alta din Bartolomeu. „Vom aproba studiul de fezabilitate în Consiliul Local, iar după ce acesta va fi aprobat, vom identifica o sursă de finanţare. Nu excludem nici un parteneriat public-privat pentru realizarea investiţiei”, a declarat primarul George Scripcaru.

Citate luate din BZB.

Întreaga chestiune o puteţi citi în CanCan. Singura chestie care mă roade (în afară de o invidie evidentă) este cât trebuie să dai la CanCan să scrie despre tine că scoţi dintr-un bar în centrul Braşovului 100 de milioane pe zi.

Imaginea este cu titlu de prezentare.

Doi tineri de 16 şi 38 de ani din localitatea Araci, judeţul Covasna, au dat spargere de zile mari într-o casă nelocuită din localitatea braşoveană Măieruş.

Indivizii au escaladat gardul împrejmuitor şi au foţat uşa de acces în imobil. Pe lângă un televizor şi o combină muzicală, hoţii au plecat şi cu câinele de pază al proprietarului, un maidanez de talie medie.

Proprietarul a sesizat poliţia şi, după circa două săptămâni de la producerea furtului, oamenii legii au reuşit să recupereze întreg prejudiciul, inclusiv câinele.

Din Adevărul.

Cele mai bune 27 de proiecte europene propuse de fiecare ţară UE în parte au intrat în toamna acestui an într-o competiţie organizată de Comisia Europeană – Buget şi Finanţare, iar câştigătorul desemnat în urma votului cetăţenilor UE a fost un proiect finanţat în România: porţiunea de cale ferată Câmpina – Predeal, prezentată ca “Inelul care completează calea ferată din sud-estul Europei”, se povesteşte în Adevărul.

Reabilitarea a costat 313,4 milioane de euro şi permite circulaţia trenurilor cu 160km/h

Ce a însemnat refacerea căii ferate Câmpina – Predeal

• - aproximativ 48 de kilometri de cale ferată dublă
• - şase staţii şi şase halte
• - peste şapte kilometri de platforme pentru pasageri
• - şase tuneluri pietonale de acces la platforme
• - sistem de semnalizare
• - linie de contact pe întreaga secţiune
• - un nou sistem pentru informarea pasagerilor.

Maestre, muzica!

Iute la mânie cum îl ştiu pe făgărăşeanul Ganea mă mir că a reuşit să fie extrem de calm într-o astfel de situaţie. Încercaţi de curiozitate un search pe google după numele părintelui Sicoe din Braşov. Veţi găsi chestiuni interesante.

Ioan Folosea – profesor de matematică Şcoala Generală nr. 5

• - Manuela Şerban – profesor de informatică Colegiul Naţional „Grigore Moisil”
• - Mariana Stoica – profesor de matematică la Şcoala Generală nr. 14
• - Ioan Halmaghi – profesor de istorie Colegiul Naţional „Unirea”
• - Claudiu Horjea – profesor de limba română Colegiul Naţional „Unirea”
• - Gabriela Croitoru – profesor de limba franceză şi spaniolă Colegiul Naţional „Unirea”
• - Mara Trofin – profesor de limba română la Şcoala Generală nr. 25
• - Nicolae Savin – profesor de limba română Colegiul Naţional „Unirea”
• - Mariana Gavrilă- profesor de istorie Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”
• - Cornelia Stroe – profesor de limba română Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”
• - Delia Minea – profesor de matematică Şcoala Generală nr. 5 Braşov
• - Wilk Veturia – profesor de matematică Colegiul Naţional „Dr. Ioan Meşotă”
• - Emilia Mailat – profesor de informatică Colegiul Naţional „Dr. Ioan Meşotă”
• - Rodica Cârciu – profesor de limba română Colegiul Naţional „Dr. Ioan Meşotă”
• - Doina Cornescu – profesor de limba franceză Colegiul Naţional „Dr. Ioan Meşotă”
• - Liana Dobrescu – profesor de Limba şi literatura română – Liceul teoretic „Johannes Honterus” Braşov
• - Viorel Drăghici – profesor de matematică Colegiul Naţional Andrei Şaguna
• - Florentina Haranguş – profesor de limba română colegiul naţional economic
• - Dina Viţălariu – profesor de imba şi literatura română şcoala generală nr. 19 Braşov
• - Constanţa Vâltizan – profesor de istorie Colegiul Tehnologic Nicolae Titulescu

N-am auzit de niciunul, eu am terminat şcoala pe vremea lui “Sini” şi “Lupuleţ”. No, sunt buni ori ba? Om afla pe 11 ianuarie când se dă drumul la vot.

Mai sunt: două instalaţii noi de transport pe cablu vor creşte capacitatea totală de transport la 11.300 de persoane, faţă de 7.300 cât era până acum. Până acum, în Poiana Braşov erau 13,8 kilometri de pârtii, iar după lucrările de modernizare a domeniului schiabil din această vară s-a ajuns la 23,9 kilometri de pârtii. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 28,4 milioane de euro, bani alocaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Primăria municipiului Braşov.

via BZB.

Via Bzb.