Prin Braşov » Giratorii

De ce suferă giratoriile braşovene? (sau cum poţi compromite o idee bună printr-o aplicare proastă)

City Planning — Thu, 09 Sep 2010 06:43:07 +0000

Asistăm la dispute pro- sau contra-giratorii. „Adepţii” vin cu argumentaţie din experienţa internaţională, „criticii” arată că în practică situaţia este cu totul alta. Cine are dreptate? Ambele tabere şi niciuna, pentru că fiecare dintre ele se referă la cu totul alt obiect. Obiectul de laudă al „adepţilor” este acel sens giratoriu care se practică peste tot în lume cu succes, şi anume unul proiectat strict după anumite norme bine precizate. Acestea descriu tot demersul de realizare, începând cu aprobarea sau neaprobarea unui anume amplasament, geometria generală, mărimea diametrului pastilei, poziţionarea trecerilor de pietoni, numărul de benzi şi – mai ales – modul de semnalizare şi marcare a acestora. O nesocotire a regulilor duce la un cu totul alt obiect decât giratoriul corect, iar acest rezultat este de fapt atacat de gruparea „criticilor” şi nu ideea însăşi. Unii vorbim despre mere, alţii despre pere, şi ne mirăm că nu ne înţelegem. Acest articol se vrea a fi un act de reconciliere între tabere, dar în acelaşi timp şi un semnal de alarmă pentru cei răspunzători prin lege de siguranţa noastră din trafic.

Locul de amplasare al giratoriului este cheia problemei. Nu se recomandă a fi creat în zone insuficiente ca dimensiuni sau cu intensă circulaţie pietonală, în zone cu pante de peste 3…5%, în imediata apropiere a altor intersecţii cu semafoare, în intersecţii unde valorile de trafic pe o direcţie sunt cu mult mai mari decât pe direcţia perpendiculară şi nici în imediata apropiere a trecerilor la nivel cu calea ferată. Campioane la încălcarea tuturor acestor reguli sunt giratoriile de la Aro şi Bartolomeu.

Tipul giratoriului este şi el definitoriu. Excluzându-le pe cele miniaturale şi pe cele cu o singură bandă (cazuri rare în Braşov), giratoriile au de regulă maxim două benzi şi doar în mod excepţional trei. Patru benzi într-un giratoriu este o aberaţie pe care literatura nici măcar nu o abordează. Evident, nu este admisă nici situaţia în care unele benzi dispar pur şi simplu pe parcurs. Aici suntem iarăşi campioni la încălcarea regulilor.

Mărimea pastilei şi diametrul exterior circumscris sunt în funcţie de tipul giratoriului, de numărul braţelor intersecţiei, de amplasament şi de numărul benzilor. Dacă un giratoriu cu o bandă are, în funcţie de situaţie, un diametru exterior minim de la 15 la 60 m, pentru două benzi acesta va trebui să fie între 45 şi 70 m, iar pentru trei benzi între 60 şi 90 m. Adică exact dublu decât avem în Braşov… Impunerea unui anume diametru izvorăşte din necesitatea schimbării fluente a benzilor.

Geometria intersecţiei trebuie să oblige vehiculele să reducă iniţial viteza, dar parcursul să devină apoi fluent, prin respectarea anumitor raze de viraj şi proporţii. De asemenea, trebuie ca benzile de intrare şi cele de ieşire să fie în continuitate geometrică firească, menţinând cât mai puţin vehiculul în intersecţie. Aici stăm deja foarte, foarte, foarte prost. Exemplele negative supreme sunt la Aro, Gară, Bartolomeu şi Spitalul Judeţean.

Amplasarea trecerilor de pietoni se face de regulă la minimum o lungime de autovehicul de punctul de intrare, dar nu la mai mult de 15-20 m, căci altminteri vehiculele ce ies au timp să ia viteză şi trecerea devine extrem de periculoasă. Giratoriile cu mai multe benzi sunt considerate deosebit de riscante pentru pietoni şi biciclişti. De aceea, acestea nu sunt amplasate în centrele oraşelor sau alte zone cu trafic intens pietonal, decât dacă există pasaje subterane sau semafoare locale comandate la cerere. Trecerea de pietoni trebuie să fie în dreptul refugiului insular de separare a sensurilor, şi nu în afara lui. Este recomandat ca fluxul pietonal să sufere o frângere sau şicană în dreptul refugiului, iar spaţiul de aşteptare dintre sensuri să fie încăpător şi bine marcat. La Braşov nu există nici un giratoriu care să respecte aceste cerinţe.

Dar cireaşa pe tort o pune modul de marcare a benzilor. În interiorul unui sens giratoriu, prioritatea este cea „de bandă”, deci este foarte importantă proiectarea corectă a marcajelor. La Braşov, benzile din giraţie sunt marcate ca şi cercuri complete. Deci, ajungem în situaţia aberantă în care un vehicul ce vrea să facă stânga de pe prima bandă, pentru a continua giraţia, are prioritate în faţa altuia paralel, ce vrea să iasă în continuitate de pe a doua bandă. În toată lumea, marcajul benzilor se face „în turbină”, respectiv în ramuri divergente ce conduc mereu către cea mai apropiată ieşire, astfel încât să se poată traversa corect intersecţia în paralel pe mai multe benzi. Pentru lămurire, vezi ilustraţiile ataşate. Aceasta din urmă este cea mai gravă deficienţă şi nicăieri nu există în literatură vreo excepţie care să o scuze în vreun fel. Lipsesc totodată la noi şi presemnalizările care să arate pentru fiecare bandă ce direcţii sunt permise.

Dacă la firma unică ce furnizează proiectele intersecţiilor din Braşov ar fi existat conexiune la internet, prin doar câteva click-uri pe Google, inginerii de specialitate care o conduc ar fi putut afla mult mai multe despre „roundabout design”. Obligaţia lor era să cunoască şi să respecte normele, iar la nevoie să le explice şi superiorilor politici de ce lucrurile trebuiesc făcute profesionist, şi nu improvizat. Nimeni nu-i va scuti de răspundere, în caz că vreun prejudiciat va şti să-şi apere dibaci drepturile în instanţă. Iar în joc nu este altceva decât viaţa şi sănătatea oamenilor…

Au dat drumul giratoriului de la Griviţei cu Aurel Vlaicu

Dan Kulcsar — Thu, 19 Aug 2010 10:22:07 +0000

stiribrasov.ro

De azi dimineaţă aşa arată intersecţia străzilor Griviţei cu Aurel Vlaicu din Braşov. Se circulă aşadar după regulile unui sens giratoriu. A fost cineva prin zonă? E ok?

La Braşov poluarea se reduce prin construirea de sensuri giratorii

Dan Kulcsar — Tue, 17 Aug 2010 06:24:56 +0000

„Lucrările vor fi complexe. Vor include reţele, trotuare, parcări, la fel ca şi în alte zone în care am refăcut complet întregul perimetru. Traficul greu a fost scos din zona respectivă, aşa că intersecţia poate fi realizată pentru ca circulaţia să se desfăşoare cât mai bine şi mai ales să ajutăm la reducerea poluării din acel loc”, spune George Scripcaru despre giratoriul care va apărea la intersecţia străzilor Griviţei cu Aurel Vlaicu. Adevărul e că era aşa o mare poluare în zonă…iar soluţia cea mai bună pentru reducerea ei este un sens giratoriu, e logic, nu? Viceprimarul Gabor se laudă că în 2 săptămâni lucrarea va fi gata. Să-l credem?

Giratoriu la intersecţia Griviţei cu Aurel Vlaicu

Dan Kulcsar — Mon, 02 Aug 2010 06:36:11 +0000

Credeaţi că a scăpat? Nici vorbă…. Intersecţia Griviţei cu Aurel Vlaicu intră în transformări. Evident că în zonă va apărea un sens giratoriu. „Lucrările vor fi complexe. Vor include reţele, trotuare, parcări, la fel ca şi în alte zone în care am refăcut complet întregul perimetru. Traficul greu a fost scos din zona respectivă, aşa că intersecţia poate fi realizată pentru ca circulaţia să se desfăşoare cât mai bine şi mai ales să ajutăm la reducerea poluării din acel areal“, spune primarul George Scripcaru aici. Bine o fi?

Giratoriu nou la ieşirea din Hărman în DN11

Dan Kulcsar — Mon, 26 Jul 2010 06:40:31 +0000

La ieşirea din comuna Hărman în DN 11 va apărea un nou sens giratoriu. De-a lungul vremii acolo au avut loc ceva accdiente pentru că şoferii ies greu spre sensurile Bacău sau Întorsura Buzăului. Aşa că, în urma solicitării Primăriei Hărman, plenul CJ a alocat suma de 236.631 lei, reprezentând 27% din valoarea lucrării, restul banilor fiind alocaţi de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov, în cuantum de 625.780 lei. De aici.

Bună ideea? Trebuie giratoriu acolo?

Giratoriul din faţa Gării Braşov a fost inundat

Dan Kulcsar — Wed, 14 Jul 2010 19:04:36 +0000

brasov.adevarul.ro

În urmă cu doar câteva minute s-a oprit ploaia la Braşov. O ploaie de câteva zeci de minute care a inundat complet sensul giratoriu din faţa Gării Braşov, practic un loc prin care circulă cam toţi cetăţenii care ajung sau pleacă din Braşov cu trenul plus foarte mulţi localnici. Bine gândit giratoriul de la gară pentru când plouă, nu?

Nedumerire rutieră în centrul Braşovului

Dan Kulcsar — Mon, 12 Jul 2010 12:17:02 +0000

www.prinbrasov.com

Se dau următoarele date:

- artera care vine în continuarea bd. Nicolae Iorga prin lateralul Casei Armatei şi prin faţa AJOFM înspre Poiana Braşov. Ce semn avem în intersecţie? Cedează trecerea!
- artera care vine dinspre giratoriul de la Livada Poştei şi merge spre Poiana Braşov. Ce semn avem acolo? Cedează trecerea.

Cam cât trebuie să îşi cedeze unul altuia trecerea conducătorii auto ajunşi în zonă?

Se plantează flori în giratoriile din Braşov – iar!

Dan Kulcsar — Thu, 08 Jul 2010 11:14:00 +0000

www.prinbrasov.com

Fotografia a fost făcută ieri pe la prânz şi suprinde sendul giratoriu din Livada Poştei. Judecând după accesoriile pe care le aveau după ei, cetăţenii plantau flori. Cum rămâne cu ce spuneau domnii de la Primărie, cum că florile plantate acu 1 lună ar trebui să fie destule până dă zăpada?

Propunere: pasarele supraterane

Ovidiu Eftimie — Wed, 07 Jul 2010 06:54:32 +0000

O problemă a sensurilor giratorii din Braşov este că, imediat ce ieşi din ele dai de o trecere de pietoni. Ca şi cum nu ar fi fost suficient că, acum, pietonii trebuie să parcurgă o distanţă mai mare până să treacă strada, acum sunt şi în pericol să fie călcaţi, că mulţi ies cu viteză din sensurile alea.

Eu mă mir de ce nu s-a venit, până acum, cu ideea construirii unor pasarele/pasaje supraterane pentru pietoni. În principiu nu ar avea de ce să coste foarte mult, pot fi făcute din oţel şi se montează relativ repede.

În zona Gării s-ar putea face aşa ceva, nu cred că urâţesc şi mai tare zona. Acolo trecerile de pietoni sunt destul de lungi. Ar fi mult mai ieftine decât construirea unui pasaj subteran. Pentru cei cu dizabilităţi se poate construi un lift. Am văzut aşa ceva în Barcelona, pe bulevardele foarte late.

Dacă vor să-şi recupereze investiţia pot folosi lateralele pasarelei ca loc pentru afişaj publicitar. Ce ziceţi, ar merge?

Calea Bucuresti, din dreptul reprezentantei Renault pana la Carrefour a fost decopertata

Radu Marian — Mon, 28 Jun 2010 18:02:13 +0000

Ieri am trecut cu masina pe Calea Bucuresti, in drum spre Carrefour. Drumul, asa cum il stiati si voi, era impecabil. Recititi si memorati verbul “era”. Acum, trecand pe acelasi drum, din dreptul reprezentantei Renault, Mc’Donalds pana la giratoriul de la Carrefour am constatat ca toate cele trei benzi sunt decopertate, pregatite pentru asfaltare.

Este inadmisibil asa ceva, drumul fiind proaspat facut – iar cum ne-am obisnuit – un drum impecabil, decopertat si reasfaltat , reprezinta teren minat pentru bucse si amortizoare.

Oare cei in masura de prin Primarie, Prefectura sau cine s-o ocupa cu aceste decizii, chiar ne cred pe noi brasovenii, atat de “neprihaniti la creier” sa nu folosesc cuvinte grele, gen cretini!? Iertata sa-mi fie afirmatia, insa deja se sare calul.

Brasovenii vor face sigur diferenta la momentul votului!

Scris de Radu – Marian

În giratoriul de la Făget se udă tot ce mişcă!

Dan Kulcsar — Thu, 17 Jun 2010 14:01:44 +0000

Sensul giratoriu de la intersecţia Făget din Braşov are instalată în mijloc un fel de fântână arteziană care se roteşte la foc continuu să ude spaţiul verde de acolo. Atât de bine au reglat-o băieţii de la Gospodărire Comunală că parbrizele şoferilor care circulă pe banda 1 nu se vor usca niciodată. Plus de asta felicitări domnilor care s-au gândit că ar trebui udate acum florile din giratoriu. Pe seceta asta…chiar era nevoie!

Un nou giratoriu la Braşov/Astăzi sub lupă intrarea în Hărman!

Oana P. — Sun, 13 Jun 2010 11:24:34 +0000

UN NOU SENS GIRATORIU

Nu, aşteptaţi, nu în Braşov !

Dacă săptămâna trecută zeul ocrotitor al pneurilor, suspensiilor şi frânelor a catadicsit să îi îndemne pe muritorii de rând să asfalteze DN 11, zeul giratoriilor (nu, nu mă refer la dl. George Scripcaru, care nu e nimic altceva decât o reprezentare miniaturală a acestuia) a vrut să se umfle în pene mai tare, astfel apărând marcajele unui nou giga-sens giratoriu, la intrarea în Hărman.

Personal, sunt chiar de acord cu amplasarea unui astfel de mijloc de fluidizare a traficului în acea zonă, date fiind numeroasele accidente care se petrec acolo. “Plăcinta” giratoriului va fi, desigur, un “pic” cam mare, şi un “pic” cam strâmb amplasată, dar…

Oraşul giratoriilor

Adrian Teacă — Tue, 25 May 2010 07:13:23 +0000

Circulă pe net un banc: chipurile, cînd era mic, un anume primar a fost fugărit în mod repetat şi bestial de către mama sa, cu făcăleţul, în jurul mesei rotunde din sufragerie. De unde i s-ar fi tras fixaţia pentru giratorii. Dincolo de această glumă nevinovată, e bine să remarcăm că Braşovul are cele mai multe giratorii dintre oraşele scumpei noastre patrii. Atît de multe sînt, şi cu tendinţe de înmulţire, încît a fost nevoie să se deschidă o pagină specială pe wikipedia, precum şi un file pe wikimedia. Pentru ca turiştii şi/sau trecătorii prin Braşov să se poată orienta fără să ameţească.

I-am spart pe târgujieni

Ovidiu Eftimie — Mon, 24 May 2010 17:28:58 +0000

Discuţie într-o benzinărie din Târgu-Jiu: “- Bună seara, nu vă supăraţi, cum ajung la gară? – Mergeţi înainte, un giratoriu, un pod, apoi un giratoriu, luaţi la stânga, până la primul giratoriu şi apoi aveţi încă 100 de metri – Aha, văd că aveţi cam multe giratorii pe aici – Da, avem multe, e plin oraşul – Băi băieţi, eu sunt din Braşov, suntem cei mai tari în giratorii, voi câte aveţi? – Păi avem 14 deja – Ha! Ultima oara când le-am numărat noi aveam vreo 24!”

Pe de altă parte Braşovul este un oraş un pic mai mare.

Doua despre giratorii

Ovidiu Eftimie — Tue, 18 May 2010 12:21:27 +0000

“* consider că moda de a face sensuri giratorii în orice intersecţie de buzunar este o idioţenie, mai ales că pastila mare din centru lasă foarte puţin spaţiu pe carosabil, practic concurând la producerea de accidente;
* consider că sensurile giratorii împiedică deplasarea în regim de urgenţă a vehiculelor de intervenţie (pompieri, ambulanţe, echipaje de poliţie), ba chiar şi a coloanelor oficiale, căci pur şi simplu blochează intersecţia, iar ocolirea nu se poate face în regim de viteză;
* consider că efectul de limitare forţată a vitezei pe care se bazează pretinsa reducere a incidenţei accidentelor se putea obţine cu speed bumps, speed humps, speed cushions, speed tables, iar cui nu-i plac semafoarele, n-are decât să pună octogoane de «stop» sau triunghiuri de «cedează trecerea»;
* consider că sensurile giratorii sunt o imbecilitate şi o lene în gândire, căci soluţii de semaforizare inteligentă s-ar găsi;
* consider că sensurile giratorii puse la tot pasul sunt expresia unui dispreţ vădit faţă de pietoni şi biciclişti;
* în fine, mai consider că sensurile giratorii sunt o nouă religie, ca şi cea a concentrării exclusive asupra «amprentei de carbon» (CO2) ca factor determinant al încălzirii globale”.

De aici. Tot de acolo am luat şi poza care explică ce necazuri aduc pietonilor.

A doua opinie vine de la Cityplanning, care a explicat în această postare, care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru construcţia unui giratoriu.

“- să se fi băgat în urmă cu 3-6 ani bani grei în schimbarea semafoarelor vechi din acea intersecţie cu altele noi;
- să se fi băgat în urmă cu 1-3 ani bani grei în crearea bretelelor pentru luat liber la dreapta şi a altor benzi suplimentare în acea intersecţie;
- să fie destul loc pentru o pastilă care să poată găzdui un aranjament floral (combinat eventual cu pietroaie), dar insuficient loc pentru ca giraţia să se poată efectua cu respectarea normelor de proiectare a intersecţiilor pe drumuri publice;
- să fie într-0 zonă cu circulaţie mare de pietoni, pentru ca dispariţia sau mutarea trecerilor de pietoni şi/sau a staţiilor de autobuz din zonă să nu rămână neobservată şi neînjurată de popor.”