“Hai vino iar în gara noastră…” să-i spunem LA MULŢI ANI!

"Noua" gară Braşov

“Noua” gară Braşov

Peste doar două zile, pe 19 august, clădirea gării Braşov schimbă prefixul, aniversându-şi frumoasa vârstă de 50 de ani şi intrând astfel în rândul edificiilor venerabile ale oraşului. Deşi o jumătate de secol poate părea un interval destul de scurt în istoria transportului feroviar, trenurile au început să sosească la Braşov nu de 50 de ani, ci de aproape 140 dar într-o altă gară, azi dispărută. Primul tren ajungea în oraşul de sub Tâmpa la 31 martie 1873 cu materiale de construcţii pentru terminarea liniilor din gară, iar inaugurarea oficială a staţiei Braşov a avut loc la 1 iunie 1873 când, la ora 11.00, la linia întâi sosea un tren festiv cu 24 de vagoane trase de o locomotivă cu abur. Noutatea era atât de mare încât, din mulţimea braşovenilor care se adunaseră să vadă trenul, bătrânii din Şchei îşi făceau cruce şi vorbeau despre locomotivă ca fiind “vaca a’neagră”. Destinul vechii gări va fi unul tragic, ea fiind puternic avariată în urma luptelor din 1916 şi a devastatoarelor bombardamente americane din al Doilea Război Mondial.

Contextul politico-economic favorabil şi deschiderea României către Occident de la începutul anilor 1960 aduc în discuţie chestiunea revigorării ansamblului feroviar de la Braşov. Inovaţiile tehnice şi tehnologice impun regânirea întregului complex, acesta fiind amplasat la circa 600 metri distanţă de vechea gară. “Perla coroanei” noii gări (pentru că o gară nu presupune doar locul de unde îţi cumperi biletul ci şi numeroase spaţii administrative, de aşteptare şi de control al traficului feroviar) este clădirea destinată călătorilor. Mult aclamată din punct de vedere arhitectonic, noua clădire a gării Braşov a fost ridicată între 1961-1962 după planurile arhitecţilor Teonic Săvulescu şi Florin Ionescu pe o suprafaţă de 2350 m2. Noua gară a Braşovului a fost astfel concepută pentru a deservi şapte direcţii de mers şi pentru a fi tranzitată zilnic de 89 de trenuri şi circa 12 000 de călători.

“Rămasă până astăzi drept cea mai reuşită gară modernă din România şi una dintre cele mai apreciate pentru arhitectura sa, din Europa, noua gară a Braşovului a fost o demonstraţie de virtuozitate din partea proiectanţilor, care au avut libertatea de a utiliza cele mai noi principii în conceperea ei. Corpul principal, brodat de pilaştri monumentali, beneficiază de o acoperire în hiperboloid, susţinută totuşi de grinzi. Lateral şi înspre linii, acest corp este încastrat în volumetria mai joasă a sălilor de aşteptare şi a serviciilor anexe, care îi crează contrapunctul compoziţional corespunzător.” (Gruia Hilohi, Anca Maria Zamfir, Braşov – un secol de arhitectură, 1885-1984, p. 70.)

Aşadar, dragă gară Braşov, în ciuda faptului că mersul cu trenul, cândva o demonstraţie de rafinament, a devenit astăzi o etalare a celor mai neplăcute odoruri şi situaţii,  a cerşetorilor şi mizeriilor care te împânzesc, a sugrumării din partea mall-urilor, hotelurilor, taxiurilor, maşinilor şi a autobuzelor îţi urez un sincer LA MULŢI ANI! Vei rămâne mereu tânără (pentru că odată a existat o altă gară mai veche) şi frumoasă (deşi prospeţimea arhitecturii tale greu mai poate fi descifrată) – o cenuşăreasă.

SHAREShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Comments are closed.