Ciprian Porumbescu şi Braşovul

Tot navigând prin imensitatea internetului am descoperit în Biblioteca Digitală a Bibliotecii Naţionale partitura melodiei “Hora Braşovului” (daţi click pe linkuri cu încredere), un fel de imn al oraşului de la poalele Tâmpei semnat de Ciprian Porumbescu. Virtuoşii pianului sau vioarei pot face un mic exerciţiu vizualizând partitura aici.

Coperta partiturii de la melodia “Hora Braşovului”. În prim-planul desenului de pe copertă se poate vedea clădirea Colegiului “Andrei Şaguna”. sursa: biblioteca digitală a bibliotecii naţionale

Apropo de virtuoşi, citeam aici că Porumbescu a învăţat pianul (vioara era instrumentul său preferat) de la Hermann Geifri, dirijor şi organist la Biserica Neagră. Legăturile celebrului compozitor cu oraşul de sub Tâmpa nu se rezumă la atât. Sub semnul “Litteris et virtuti”, operata “Crai Nou”, la care Porumbescu a desenat ultima notă pe portativ în februarie 1882, îşi are premiera în arhiplina sală festivă a Colegiului Naţional “Andrei Şaguna” pe data de 11 martie. Despre “duelul” artist-critici care a urmat premierei într-un articol viitor.

Şi pentru ca trecutul să se îmbie armonios cu prezentul, puteţi asculta “Crai Nou” ori de câte ori vă aflaţi prin preajma Gării Centrale, creaţia lui Porumbescu fiind cea care pre-întâmpină anunţurile privind plecările şi sosirile trenurilor.

Totuşi, cum a ajuns Porumbescu la “Andrei Şaguna”?

Ciprian Porumbescu – portret realizat de pictorul braşovean Mişu Popp. sursa: okazii.ro

Cu doi ani mai devreme, pe când se afla cu treburi artistice prin Viena, Porumbescu intră în contact cu câţiva braşoveni, cum ar fi Andrei Bârseanu (viitorul vice-preşedinte al Academiei Române) sau doctorul Gheorghe Baiulescu (viitorul prim primar român din istoria Braşovului), de la care află că Gheorghe Dima (compozitor braşovean) a plecat din Braşov şi că astfel a rămas liber postul de profesor de muzică al colegiului amintit mai sus. În vara lui 1881 Porumbescu face o cerere la CN “Andrei Şaguna” pentru a i se încredinţa postul în cauză, iar în noiembrie acelaşi an soseşte sub Tâmpa unde îşi va desăvârşi opera.

Am menţionat deja despre premiera operetei “Crai Nou”. Pe 8 noiembrie 1882, Braşovul găzduieşte o nouă premieră. “Rapsodia Română”, cu Ciprian Porumbescu la pupitrul regizoral, încântă publicul prezent la “Reduta”. Spectacolul, care a mai cuprins şi alte piese semnate de Porumbescu, avea rol caritabil pentru ca artistul, suferind de nişte probleme la plămâni, să poată pleca la tratament medical în Italia. Acesta a murit pe 6 iunie 1883.

În afară de fragmentul din “Crai Nou” ce răzbate mereu în Gara Centrală, o placă memorială pusa la intrarea principală în Colegiul “Andrei Şaguna” aminteşte de premiera operetei ce a avut loc acolo în urmă cu 130 de ani (în primăvara asta se împlinesc anii). De asemenea, la intrarea în parcul colegiului, dinspre Maternitate, un bust al compozitorului dirijează acum simfonia maşinilor şi pietonilor.

SHAREShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Comments are closed.