Am început să simt o lehamite, când aud sau citesc formula de convenienţă „oraşul de sub(t) poalele Tâmpei” – cu care diverşi culţi gratulează de decenii, inutil şi stereotip, Braşovul.
Până la urmă, Braşovul se identifică din ce în ce mai puţin cu silueta Tâmpei, rămasă undeva în fundalul neinteresant, cumva doar 2D, al problemei. Aha, din când în când, vreo veste despre un urs… Asta ne furnizează Tâmpa, dealul ce ar fi putut deveni nucleul verde şi viu al oraşului. Un fel de Central Park, adică. Mai vedem crescând şi câte o antenă ţanţoşă, că dă bine la o rezervaţie naturală să aibă o paletă de microunde cât mai variată.
Tâmpa, ca resursă, a fost exploatată în scopuri militare, iar mai de curând şi imobiliare. Ca simbol, a fost o irezistibilă tentaţie pentru căutătorii de nonsensuri ideologice ai tuturor timpurilor: a avut monument ruso-austriac, a avut monument al maghiarismului milenar, a avut pe rând diverse inscripţii, care mai de care mai ridicole. În acest secol XXI, dacă n-aş vedea literele tâmpe, cocoţate precum coama-calului-în-vârfu-dealului, aş crede uneori, când mă trezesc dimineaţa mai confuz, că m-aş afla într-un oraş de provincie neînsemnat şi frustrat, de exemplu în Hollywood.
Fiind multe de spus despre Tâmpa de azi, voi încerca să le fac pe rând. Pentru cei interesaţi, un articol bine documentat, în ciuda unor mici completări mai recente, de factură fantezistă, se află la îndemână pe http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2mpa . Presupunând că l-aţi citit, daţi-mi voie astăzi să mă leg pentru început de subiectul tunelului rutier. Deci, rămânem în registrul Tâmpa – obstacol.
În perioada interbelică, primele planuri de străpungere a Tâmpei cu un tunel au apărut timid. La acea vreme, în Europa chiar se construiau astfel de tunele, iar noi chiar eram încă în Europa. Dezvoltarea oraşului devenise accelerată şi o astfel de idee prindea credibilitate pe termen lung. Parcelările de la intrarea în Valea Cetăţii au ţinut cont de un posibil viitor traseu al tunelului, creându-se Str. Tâmpei, o stradă dreaptă şi largă, în prelungirea virtuală a Bulevardului Ferdinand din centru (azi Eroilor). În faţa noilor preocupări postbelice, ideea a dispărut pentru un timp, în locul tunelului fiind propusă în 1960 o arteră de circulaţie cu serpentine, care ar fi plecat din Str. Pictor Pop, necesitând demolări substanţiale, ar fi ocolit vârful Dealului Melcilor, pentru a coborî apoi pe panta opusă a aceluiaşi deal. Extinderea carierei Temelia a zădărnicit însă rapid fezabilitatea unui asemenea traseu. În anul 1970, s-a revenit la ideea tunelului şi acesta a fost prins în sistematizarea oraşului. Era mai credibil atunci decât acum, dacă ne gândim că tocmai se împlineau realizări tehnice deosebite în acele timpuri, precum telecabina (construită cu sprijinul italienilor între 1968-1969). Nu exista încă nici o intenţie de construire densă, cu blocuri, a Văii Cetăţii, aceasta fiind rezervată iniţial unor mari ansambluri de agrement şi sport. În 1980, odată cu demararea proiectului noului cartier, tunelul a fost regândit pentru două benzi pe sens, iar Str. Tâmpei sistematizată în consecinţă, cu perspectiva realizării unei străpungeri până în Str. Zorilor, închizându-se astfel un inel rutier de ocolire a zonei Hidromecanica.
Proiectul a avut incredibil de mulţi adversari, inclusiv printre cei de la care nu te aşteptai. Un celebru proiectant a pledat pentru renunţarea la tunel şi lărgirea în schimb a străzilor istorice din Blumăna, ceea ce presupunea multe demolări de case valoroase, deci şi multe proiecte bănoase pentru clădiri noi… Alţii, mai patrioţi, te repezeau cu „argumentul” că nu e cazul să se cheltuie atâţia bani, doar pentru ca „să ajungă moldovenii mai repede pi şentru”. Erau şi voci care avertizau, după 1984, că, din moment ce s-a închis fabrica de ciment, adio tunel, căci calcarul scos din Tâmpa nu ar mai fi fost atât de interesant economic ca şi înainte, iar Partidul nu avea bani de aruncat pe altceva decât blocuri. Mai venea din când în când şi câte un atoateştiutor, să atragă atenţia că, dacă se găureşte Tâmpa, vom fi inundaţi de lacul misterios ce sălăsluieşte în ea, conform unei credinţe populare. Interes nu a fost, bani au fost, dar au avut mereu alte destinaţii, iar proiectul tunelului a ajuns astăzi să nu prea aibă luminiţă la capăt. Ce contează că ar echibilbra reţeaua stradală, că ar lega Astra de centru fără parcurgerea minunatului Centru Civic, ce contează că în ţările vecine (Ungaria, Cehia, Slovacia) s-a dovedit din plin utilitatea unor astfel de lucrări în dezvoltarea centrelor oraşelor… Sume de ordinul zecilor de milioane de euro (ordin de mărime al investiţiei în tunel) s-au scurs victorios pentru lucrări care oricum peste câţiva ani trebuiesc iarăşi şi iarăşi reluate. Strada Dobrogeanu-Gherea a fost refăcută fără trotuare (!) şi a devenit o arteră mai aglomerată decât unele bulevarde – nu contează că locuiesc oameni pe această stradă, că ar fi trebuit protejat un cartier liniştit şi pitoresc.
Şi uite aşa a rămas Tâmpa virgină, cu oraşul încleştat tâmp în jurul ei.
interesant :d
Fain articol. Nu o sa se faca vreodata asemenea lucrare, poate doar cu alti locuitori. Daca numeri tunelurile de la austrieci din orase si autostrazi te ia cu ameteala.
Dacă chiar se va face, acest tunel va purta peste ani numele primarului care va fi avut suficient sânge în instalaţie, pentru a renunţa la scopurile de moment şi a face ceva pentru termen mediu în acest oraş. Deci trebuie să aşteptăm unul care să vrea să-şi facă numele nemuritor…
Il avem
Are nume predestinat toti joaca cum suna arcusul scripcii lui Dupa ce va face aeroportul caruia i s-a opus ca era propus de Cancescu
cred ca n-ati mai calcat de multisor pe dobrogeanu….trotuar exista pe o singura parte, dar exista!
Da, da’ chiar in vârful dealului nu există deloc, pe vreo 100 m. Doar un marcaj pe asfalt, de care nu au cum să ţină cont şiragurile de maşini. Iar acela de pe o singură parte, despre care vorbeşti, nu cred că poate servi unui om cu un cărucior de copil sau de piaţă, la lăţimea sa. Mă întreb cum ies şi intră în casă locuitorii de pe partea fără trotuar şi unde-şi ţin pubela în ziua de ridicare a gunoiului… Asta era stradă pentru făcut sens unic, nu Mihail Kogălniceanu etc.
well, sus fiind destul de ingusta – semnele de circulatie obliga inclusiv la cedarea trecerii dintr-una din parti – nu mai aveau unde sa puna si trotuar, desi parca bordura era
).
in alta ordine de idei… daca exista mamici maso care imping caruciorul la deal ca sa ii dea drumul mai usor la vale…jos palaria pentru ele, iar de carucior de cumparaturi, nu vad nebunul care sa traga la deal kilele…marea majoritate au masini.
eu de cand tot trec dealu’ n-am vazut niciodata pubelele de gunoi scoase-n strada, probabil au altfel de sistem stabilit gunoierii fata de oamenii de pe stradutele plate.
si suplimentar…dar ar fi stupid sa faca sens unic strada, ar obliga intr-un fel sau altul tot sirul de stradute din centru sa isi schimbe directiile de mers …si stiu ce inseamna o zapaceala d’asta din racadau, unde i-o pocnit dragul sa puna sensuri unice dupa cum sta parul nevestii aluia ce da cu pixul pe hotarare.
Dush,
nu toți oamenii au mașină. CityP are dreptate, strada a fost refăcută precum pișatul boului, fără să se țină cont de o groază de aspecte de bun simț, cum ar fi trotuarele sau caliteatea materialului turnat (dar asta cu asfaltul prost nu mai e de mult o noutate). Pe lîngă asta, un tunel ar fi bine venit, din vreme ce întreg versantul sub care se află strada C.D. Gherea, o ia încet dar sigur la vale, cîte un pic în fiecare an. Soacra mea a văzut lumina zilei pe această stradă și locuiește și-n prezent la același domițil. Și are mai bine de 50 de primăveri.
Un tunel ar conserva strada asta pitorească, al cărei proces de distrugere s-a intensificat odată cu binecuvîntarea asfaltului scripcarian.
sunt totalmente pe acelasi fir cu voi cu reparatiile…dar asta e sistemul la noi
nu termina de reparat ca se apuca de spart.
asa ca pana ne fac tunel…ne mai plimbam pe langa poarta soacrei tale
Ce zici de ingustarea trotuarelor? Uite tot muresenilo.
Ne tot caznim sa facem rampe ca cere UE la institutii dar carucior de copil sau handicapat nu in cape pe trotuare. Acum au muscat si din trotuarul de pe
Grivitei.
La STALINWOOD va-ti gandit ? Mi-a placut poza articolului.
Mai mult ca sigur ca daca ar face tunelul ati sarii ca muscati de cur ca distruge nu stiu ce fauna si flora. Ma bucur daca te pot enerva (pentru ca n-ai cum sa nu te enervezi tu asta cu articolul). Nemultumito-plictisit ce esti!
Ce bine ar fi fara tine in Brasov, tu cred ca ai merita pe deplin sa stai prin Targoviste, Roman…de fapt poti sa te duci in orice alta parte ca nu ma intereseaza, dar iti spun, ca de fiecare data cand o sa am ocazia, o sa-ti scriu, mie-mi place. Tie nu, dar asta nu ma intereseaza.
Nemultumirea naste progres copile, la fel cum multumirea că “se face ceva” a tinut tara asta în comunism şi obscurantism vreme de 50 de ani.
Tendinţa asta de a da afară pe toţi cei au ceva de comentat faţă de braşov dovedeşte lispă de educaţie şi cultură. Nu mă interesează că stau mai bine decât Roman, Târgovişte sau Constanţa. Eu vreau să stau mai bine pentru mine, eu nu sunt la fel ca omul din Roman, sau ca cel din Târgovişte.
Dar ce ți-a făcut ție autorul acestui articol de îl urăști atît de tare?
Interesant este că şi acum, când chiar nu mai există nici cel mai mic “pericol” de a se mai construi tunelul, apar oameni gata să declare că este foarte bine să se circule bară la bară, în pantă, pe Str. Dobrogeanu-Gherea, sau ocolind juma’ de oraş, decât să admită că s-ar putea face lin, pe patru benzi, printr-un tunel, la mai puţin de 1/2 din consumul actual de benzină. Dar fiecare este liber să-şi pună ştacheta unde doreşte.
@El
A mai grăit unul cu funcţie mare, că lui îi place în România (cred şi eu că-i place) şi că ne invita să plecăm noi ăia mulţi, dacă nouă nu ne place. Deci nici măcar cu această idee nu ne aduci nimic nou care să ne şocheze. Ba află că şi în vremea lui Stalin tot aşa era, doar că cei nemulţumiţi plecau de tot… înţelegi, nu? Nu văd de ce să ne enervăm, este liber aici, după cum vezi, să ne spunem fiecare părearea, cu riscul de a mai şi greşi câteodată, şi nu suntem cenzuraţi.
Cât priveşte ecologia, te asigur că acele câteva zeci de mii de maşini pe zi care ar circula prin tunel pe o lungime de 850 metri ar arunca în aer mult mai puţine noxe decât în situaţia de acum, aşa că nu văd de ce ar trebui să sărim “ca muşcaţi de cur”. Ar fi un lucru bun, indiferent din partea cui ar veni iniţiativa şi indiferent cine ar culege laudele. Este greu de înţeles, nu?
io nu-s nici pro nici contra mi-e total egal. mie mi-e drag seara-n varful dealului, daca o sa faca tunel sigur o sa ii duc dorul apusului de pe oras vazut de sus, o clipa in fuga…
Nu te opreşte nimeni să urci – ca pieton – la cumpăna apelor, unde recunosc că este o privelişte superbă. Şi eu fac asta de mult timp, de câte ori am ocazia. Dar priveliştea ar fi mult mai frumoasă fără cârdul de maşini care ambalează motorul pe deal. Crede-mă că aşa este; am prins şi vremea când nu se putea traversa cu automobilul din Str. Dobrogeanu-Gherea în Str. Tâmpei, deci pot face comparaţia.
Gunter Schuller a spus asa:
masinile nu au ce cauta in vechea cetate a Brasovului .
Trebuie o parcare mare sub parcul Central, in rest trenulet, caleasca (dar nu Zozo Car ca in Mamaia)
Problema Scheiului se poate rezolva cu ocolire prin Warthe (cum ceva se face acum) sau as zice eu cu tunel intre Livada Postei si teren Saguna
Günter Schuller a primit Premiul Herder, pe vremea comuniştilor, pentru activitatea sa de militant pentru păstrarea valorilor istorice ale oraşului. Deportat în Siberia, rămas invalid şi marginalizat de societate la întoarcerea în Braşov, el a ştiut totuşi să-şi facă vocea auzită. Dar mai existau atunci încă şi oameni de bună credinţă şi buni profesionişti în administraţia locală.
Parcarea sub parc are toate şansele să distrugă parcul definitiv. Dar se poate face – şi încă mai încăpătoare – sub tot carosabilul Bulevardului Eroilor.
Despre tunel, urmează discuţia pe larg în curând.
Parcul nu are nicio teava sub el.
Rudolfsring are.
Poate fi facut astfel:
1 -in primul semestru din 2011 se decoperteaza jumatatea de la primarie pana la soclul lui Ghise pe acest loc construiesc democratii o parcare pe 3 nivele. PSD acopera si planteaza iarba , flori si banci.
2 – in al doilea semestru din 2011 se decoperteaza jumatatea de la soclul lui Ghise la soclul lui Ivan si liberalii fac o parcare pe 3 nivele. PSD acopera si planteaza iarba, flori si banci.
Astfel se va vedea doar ce a facut PSD si pentru prima oara PSD va castiga in Brasov
[...] ea? Îndosariat la Tampa 9 Vizualizări şi nici un comentariu Am citit şi recitit cu atenţie un material foarte interesant a lui City Planning despre Tâmpa. Resursă sau obstacol. Şi vreau să readuc [...]