Asistăm la dispute pro- sau contra-giratorii. „Adepţii” vin cu argumentaţie din experienţa internaţională, „criticii” arată că în practică situaţia este cu totul alta. Cine are dreptate? Ambele tabere şi niciuna, pentru că fiecare dintre ele se referă la cu totul alt obiect. Obiectul de laudă al „adepţilor” este acel sens giratoriu care se practică peste tot în lume cu succes, şi anume unul proiectat strict după anumite norme bine precizate. Acestea descriu tot demersul de realizare, începând cu aprobarea sau neaprobarea unui anume amplasament, geometria generală, mărimea diametrului pastilei, poziţionarea trecerilor de pietoni, numărul de benzi şi – mai ales – modul de semnalizare şi marcare a acestora. O nesocotire a regulilor duce la un cu totul alt obiect decât giratoriul corect, iar acest rezultat este de fapt atacat de gruparea „criticilor” şi nu ideea însăşi. Unii vorbim despre mere, alţii despre pere, şi ne mirăm că nu ne înţelegem. Acest articol se vrea a fi un act de reconciliere între tabere, dar în acelaşi timp şi un semnal de alarmă pentru cei răspunzători prin lege de siguranţa noastră din trafic.
Locul de amplasare al giratoriului este cheia problemei. Nu se recomandă a fi creat în zone insuficiente ca dimensiuni sau cu intensă circulaţie pietonală, în zone cu pante de peste 3…5%, în imediata apropiere a altor intersecţii cu semafoare, în intersecţii unde valorile de trafic pe o direcţie sunt cu mult mai mari decât pe direcţia perpendiculară şi nici în imediata apropiere a trecerilor la nivel cu calea ferată. Campioane la încălcarea tuturor acestor reguli sunt giratoriile de la Aro şi Bartolomeu.
Tipul giratoriului este şi el definitoriu. Excluzându-le pe cele miniaturale şi pe cele cu o singură bandă (cazuri rare în Braşov), giratoriile au de regulă maxim două benzi şi doar în mod excepţional trei. Patru benzi într-un giratoriu este o aberaţie pe care literatura nici măcar nu o abordează. Evident, nu este admisă nici situaţia în care unele benzi dispar pur şi simplu pe parcurs. Aici suntem iarăşi campioni la încălcarea regulilor.
Mărimea pastilei şi diametrul exterior circumscris sunt în funcţie de tipul giratoriului, de numărul braţelor intersecţiei, de amplasament şi de numărul benzilor. Dacă un giratoriu cu o bandă are, în funcţie de situaţie, un diametru exterior minim de la 15 la 60 m, pentru două benzi acesta va trebui să fie între 45 şi 70 m, iar pentru trei benzi între 60 şi 90 m. Adică exact dublu decât avem în Braşov… Impunerea unui anume diametru izvorăşte din necesitatea schimbării fluente a benzilor.
Geometria intersecţiei trebuie să oblige vehiculele să reducă iniţial viteza, dar parcursul să devină apoi fluent, prin respectarea anumitor raze de viraj şi proporţii. De asemenea, trebuie ca benzile de intrare şi cele de ieşire să fie în continuitate geometrică firească, menţinând cât mai puţin vehiculul în intersecţie. Aici stăm deja foarte, foarte, foarte prost. Exemplele negative supreme sunt la Aro, Gară, Bartolomeu şi Spitalul Judeţean.
Amplasarea trecerilor de pietoni se face de regulă la minimum o lungime de autovehicul de punctul de intrare, dar nu la mai mult de 15-20 m, căci altminteri vehiculele ce ies au timp să ia viteză şi trecerea devine extrem de periculoasă. Giratoriile cu mai multe benzi sunt considerate deosebit de riscante pentru pietoni şi biciclişti. De aceea, acestea nu sunt amplasate în centrele oraşelor sau alte zone cu trafic intens pietonal, decât dacă există pasaje subterane sau semafoare locale comandate la cerere. Trecerea de pietoni trebuie să fie în dreptul refugiului insular de separare a sensurilor, şi nu în afara lui. Este recomandat ca fluxul pietonal să sufere o frângere sau şicană în dreptul refugiului, iar spaţiul de aşteptare dintre sensuri să fie încăpător şi bine marcat. La Braşov nu există nici un giratoriu care să respecte aceste cerinţe.
Dar cireaşa pe tort o pune modul de marcare a benzilor. În interiorul unui sens giratoriu, prioritatea este cea „de bandă”, deci este foarte importantă proiectarea corectă a marcajelor. La Braşov, benzile din giraţie sunt marcate ca şi cercuri complete. Deci, ajungem în situaţia aberantă în care un vehicul ce vrea să facă stânga de pe prima bandă, pentru a continua giraţia, are prioritate în faţa altuia paralel, ce vrea să iasă în continuitate de pe a doua bandă. În toată lumea, marcajul benzilor se face „în turbină”, respectiv în ramuri divergente ce conduc mereu către cea mai apropiată ieşire, astfel încât să se poată traversa corect intersecţia în paralel pe mai multe benzi. Pentru lămurire, vezi ilustraţiile ataşate. Aceasta din urmă este cea mai gravă deficienţă şi nicăieri nu există în literatură vreo excepţie care să o scuze în vreun fel. Lipsesc totodată la noi şi presemnalizările care să arate pentru fiecare bandă ce direcţii sunt permise.
Dacă la firma unică ce furnizează proiectele intersecţiilor din Braşov ar fi existat conexiune la internet, prin doar câteva click-uri pe Google, inginerii de specialitate care o conduc ar fi putut afla mult mai multe despre „roundabout design”. Obligaţia lor era să cunoască şi să respecte normele, iar la nevoie să le explice şi superiorilor politici de ce lucrurile trebuiesc făcute profesionist, şi nu improvizat. Nimeni nu-i va scuti de răspundere, în caz că vreun prejudiciat va şti să-şi apere dibaci drepturile în instanţă. Iar în joc nu este altceva decât viaţa şi sănătatea oamenilor…
“Pentru lămurire, vezi ilustraţiile ataşate.” ?!
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Mini-roundabout.jpg
Acum sunt si pozele puse.
O problema mare e si materialul uman, adica soferii… cum poti sa intri pe banda a III-a in sensul giratoriu si sa ai pretentia sa faci pe prima iesire la dreapta ?
Cum? Cu multă nesimţire şi fără a semnaliza nimic.
Cea mai buna expunere despre giratorii. De ce oare cetatenii obisnuiti vad lucrurile mai limpede decat factorii de decizie? Nu stiu cine este persoana cu acest pseudonim , dar felicitari .
N-au inventat românii cercul. Cu puţină răbdare, într-o societate informatizată poţi afla ce au gânditşi ce au realizat alţii înaintea ta, ca să nu o mai iei mereu de la zero. Bine, este recomandabil să ştii limba engleză şi să ai dorinţa respectivă…
Foarte bun articolul!Sunt conducator auto si incepusem sa cred ca nu mai stiu regulile de circulatie.Disconfortul circulatiei din sensul giratoriu de la Judetean este evident pentru toata lumea.Cauzele nu.In aceste locuri regulile de circulatie trebuie inlocuite cu cele ce tin de bunului simt si amabilitate.Arhitectul lor ar trebui pedepsit sa treaca strada pe trecerile de pietoni din aceste sensuri giratorii!Am zis.
Îmi aduci aminte de bancul cu bătrânica ajutată să treacă strada, deşi ea de fapt nu dorea acest lucru… Giratoriile braşovene te “ajută” să faci ocoluri de sute de metri până la trecerile de pietoni (până la o jumătate de km în cazul Parcul Central – Casa Armatei), deşi tu vrei să-ţi continui drumul drept înainte, pe acelaşi trotuar de pe unul şi acelaşi bulevard principal al oraşului.
@City Planning, era o intrebare retorica, ca nesimtirea e la ordinea zilei in trafic iar de semnalizat… semnalizeaza fraierii care n-au casco sau tupeu…
Nu poţi avea circulaţie corectă într-un giratoriu care nu a fost proiectat şi executat corect. Dar nici în cele (ipotetic) bine făcute nu poţi circula corect dacă nu ţi-ai însuşit mai întâi regulile valabile pe străzile cu mai multe benzi pe sens.
Aici este marea problemă din România. Cu excepţia Bucureştiului, la noi nu au existat străzi cu marcaj constând în mai multe benzi pe sens în nici un oraş, înainte de anii 60. Nici măcare în legislaţie nu exista până atunci vreo o referire la aşa ceva, totul se referea doar la axa drumului (care de cele mai multe ori era virtuală, nefiind marcată fizic din cauza lipsei de vopsea sau de pavele albe). Unei populaţii care nu ştie încă bine ce-s alea benzi, tu îi pretinzi să ştie ce-i ăla giratoriu.
Intamplator eu am si casco si tupeu dar stiu sa folosesc un sens giratoriu… trist este ca nici masinile de politie nu semnalizeaza in aceste sensuri giratorii. ei ar trebui sa fie un exepmlu… din pacate traim in Romania.. .
Eu sunt mai tinerel (doar vreo 30 si ceva de ani) dar aud vorbind pe cei trecuti de a doua tinerete ca pe vremuri regulile de circulatie in sensul giratoriu erau exact pe dos: prioritate aveau cei care trebuiau sa intre in sens… e adevarata chestia asta sau cineva a facut o gluma si eu am luat treaba de serios ?
Da, este adevărat. Regulile s-au tot schimbat, cel puţin în România. În 1968 erau cam ca şi acum, după 1975 au fost întoarse exact pe dos, respectiv în giratorii avea prioritate cel care intra… Dar existau puţine giratorii autentice atunci, cel mai cunoscut fiind la Arcul de Triumf în Bucureşti. Majoritatea intersecţiilor cu giraţie erau de fapt cu prioritate pe o anumită direcţie privilegiată (cum era la Hidromecanica în Braşov). Abia după 1989 s-a revenit la prioritatea de stânga la intrarea într-un sens giratoriu. Dar atenţie! Această regulă se aplică doar dacă există acel indicator albastru cu trei săgeţi în cerc! În caz contrar, chiar dacă intersecţia are formă de sens giratoriu, prioritatea la intrare se stabileşte după indicatoarele care apar, şi nu după regula de stânga (vezi intersecţiile de la Stadionul Tineretului şi de la Stadionul Municipal).
Însă, după pătrunderea în intersecţie, pe parcursul străbaterii ei are prioritate cel care nu îşi schimbă banda de mers. Deci, de asta este atât de importantă marcarea corectă pe asfalt şi prin presemnalizare a benzilor.
Citat: “Deci, ajungem în situaţia aberantă în care un vehicul ce vrea să facă stânga de pe prima bandă, pentru a continua giraţia, are prioritate în faţa altuia paralel”
Poftim? Cum adica sa faca stanga de pe prima banda? N-are prioritate, pentru ca n-are ce cauta sa faca stanga de pe prima banda. A intrat in mine pentru ca e bou, atunci sa plateasca daunele.
De acord cu tine, giratoriile din Brasov nu prea sunt semnalizate cum trebuie. Trecerile de pietoni nici mie nu mi plac, dar daca-s prea aproape de sens, nu s-ar aglomera sensul daca pe trecere ar fi prea multi? Oare nu e responsabilitatea soferului sa reduca viteza atunci cand trebuie, adica in apropierea trecerilor de pietoni?
Păi tocmai asta e chestia: marcând pe asfalt benzile ca şi cercuri complete (şi nu în sistem “turbină”, aşa cum ar fi fost legal şi normal), cel de pe banda din dreapta poate face oricând stânga înainte de o ieşire, fără să iasă de pe banda lui, deci având prioritate!!! Asta era idioţenia principală pe care doream să o sesizez… Sper să fie remediată în viitor de către cei care sunt plătiţi pentru aşa ceva.
Trecerile de pietoni nu ar sufoca atât de acut sensul giratoriu dacă în acesta s-ar putea utiliza pe bune toate cele trei benzi. Din păcate, banda din dreapta nu se poate utiliza de multe ori din cauza razelor de racordare prea mici, ce obligă la slalomuri luate din scurt (imposibile de exemplu pentru autobuze), dar şi din cauza vehiculelor care o blochează, forţând intrarea cu botul ieşit. Cea din stânga este evitată pentru că (conform aceluiaşi marcaj greşit) te trimite să te roteşti la infinit în jurul pastilei. Deci tot greul rămâne pe banda din mijloc, aşa cum poţi lesne observa dacă stai câteva minute şi priveşti un sens giratoriu braşovean…
Bine, sunt şi situaţii cu circulaţie pietonală foarte consistentă, unde nu ar fi avut ce căuta amplasarea unui sens giratoriu, dar asta este altă poveste, intrăm deja pe tărâmul orgoliilor aflate în luptă cu bunul simţ.
Atata timp cat la noi se va circula pe principiul “tarlaua lu’ tata”, pot sa construiasca si mama giratoriului, ca nea Ghita junior tot va merge cum vrea el(eventual pe borduri). Si mai ganditi-va putin la cine le construieste si care este scopul real…
felicitari pt coerenta
Felicitari pentru un articol realizat intr-un mod profesionist…
City Planning, te implor, candidează pentru primărie! Te votez, sigur şi toţi cei care te-au citit pe site, îţi fac campanie, îmi fac tricou cu tine. Salvează Braşovul!!!
Sper că este o glumă… Îmi pare rău dacă am dat de crezut că asta mi-aş dori. Nu întrunesc condiţiile din fişa postului. Ar trebui să mă mai nasc o dată, ceea ce este evident mult prea târziu.
Just! Ne-am săturat de politicieni incompetenți! Vrem creiere bine mobilate, însoțite și de un strop de bun simț!
De la mine si un pahar – City Planning ca primar!
Nu e vorba de orgolii. E vorba de bani. Scripcaru şi Butuza îşi iau partea la fiecare giratoriu. Cu cât mai multe giratorii, cu atât mai mulţi bani pentru cei doi prieteni.
:-j
las’ asa
Cred ca se uita un avantaj major al giratoriilor: posibilitatea de a intoarce. Poate ca de asta nu sunt pre-marcate benzile. Bineinteles sunt si situatii absurde, gen cea de la sensul giratoriu de la gara(venind dinspre Harmanului): din 4 benzi, in sens raman 3 si ramane la mica intelegere care si pe unde o ia; cea din dreapta ar trebui sa fie obligatoriu pentru intrarea in gara.
.
Oricum eu cred ca e common sense dc faci stanga (sau intorci) sa incerci sa intri in giratoriu cat mai aproape de pastila. Iar daca esti pe banda de langa pastila, vrei sa iesi si nu ai cum pentru ca e ocupata banda exterioara se poate face un lucru simplu: mai dai o tura in jurul sensului
PS: un articol bine facut si documentat. Felicitari!
[...] giratoriile din România sunt, în marea lor majoritate, prost făcute (aşa cum s-a mai explicat aici) şi-atunci lumea are tendinţa să creadă că există “înainte” într-o intersecţie [...]