Muncim mai mult ca-n ’89

“Un lucru interesant, productivitatea muncii este mai mare acum la Braşov decât era înainte de 1990″, spune Mihaela Pâtea, director adjunct al Direcţiei de Statistică Braşov. Explicaţia ar fi simplă, pentru că s-au dat mulţi oameni afară, ăia rămaşi muncesc mai mult şi astfel creşte productivitatea muncii.

Ce mai trebuie menţionat este că odată cu închiderea marilor uzine, unde erau muncitorii ăia ce nu doreau să-şi vândă ţara, fondurile alocate efectiv judeţului Braşov au crescut. În perioada 2000-2004, alocaţiile de la bugetul de stat către braşoveni erau destul de reduse faptic, pentru că, în oala mare, judeţul încasa foarte mulţi bani. Este vorba de plata salariaţilor din uzinele de stat neprofitabile. Majoritatea fondurilor către Braşov se duceau acolo.

Practic, în primul cincinal al acestui mileniu am fost traşi înapoi de “productivitatea muncii” care era destul de scăzută, o grămadă de oameni luând bani pe degeaba. Conform unor date de la camera de muncă, între 2001 şi 2005 aproape 200 de milioane de euro, adică două aeroporturi, au fost doar banii oferiţi drept salarii compensatorii pentru disponibilizaţii din uzine.

Acuma nu mai merge cu căratul ţevii prin uzină, aşa că cei rămaşi trebuie să pună osul la muncă. Salariile s-au terminat, în statistici ies doar ăia care muncesc de-adevăratelea.