Zilele astea circulă prin Gârcini, cartier al Săcelelor, o declaraţie de independenţă. Oamenii de acolo sunt nemulţumiţi că autorităţile locale săcelene nu le rezolvă problemele grave ale comunităţii şi că sunt interesaţi de ei doar când sunt alegeri.
“Dorim să avem propria noastră primărie, propriul nostru Consiliu Local şi propriul nostru primar pentru a ne administra singuri”
“Dorim să ne rezolvăm singuri problemele care sunt ale noastre şi numai ale noastre pentru că experienţa celor 20 de ani de la revoluţie ne-a dovedit că la toate Administraţiile Publice Locale nu a existat interes pentru soarta noastră, a locuitorilor din Gârcini, decât cu ocazia alegerilor”
Cam astea se scriu prin scrisoare. Cert e că, în vremuri de alegeri, partidele se bat pentru “ţiganii din Gârcini”, de votul lor depinzând multe. Primarul din Săcele poate fi ales din Gârcini, la fel cum a fost ales deputatul Constantin Niţă, în urma unui important aflux de voturi de acolo. Cei care negociază voturile, care sunt, 90%, pe bani, sunt liderii comunităţii rrome din zonă. Odată ce plătesc pentru voturi (între 50 şi 100 de RON, s-a vorbit şi de 200 de RON votul) politicienii uită de zona respectivă până la următoarele alegeri.
Alte aspecte şi poveşti AICI.
Garciniul este un cartier ilegal unde s-au construit cocioabe fara autorizatie si al carui locuitori taie copaci fara mila. Acel cartier trebuie demolat si readus la starea initiala. Trebuie plantati copaci in zona iar tiganii trebuie mutati undeva departe de zona civilizata.
Adica departe de tot, astfel incat sa nu ii vada niciun turist care trece prin zona. Ne fac de rusine.
Sunt de acord. Departe de tot, ca de exemplu, in India, de unde au venit. Celor care vor sari in apararea lor le recomand o plimbare pe Valea Doftanei, sa vada cam cum arata dealurile. In rest, numai de bine.
Deportarea ţiganilor nu este o soluţie.In primul rând trebuiesc şcoliţi în propriul lor mediu cu ajutorul semenilor lor,care au avut norocul şi sârguinţa de învăţa.Creaţi-le condiţii conform tradiţiilor lor,lăsaţi-îi să trăiască după legile strămoşeşti ţigăneşti şi rezultatul se va arăta peste cca.30 de ani……
Au tot fost lasati de izbeliste si tot n-a iesit nimic. Au tot fost tolerati si ne face de ras peste tot. Prima greseala a fost introducerea denumirii de “rrom”, fapt care a facut ca rromii sa fie asemanati cu romanii, doar pentru ca suna aproape la fel.
Chiar nu intelege nimeni ca nu merge cu frumosul? Am suferit prea mult din cauza lor.
Azi era sa dau peste un card de tigani care traversa Calea Bucuresti in dreptul farmaciilor de langa Spitalul Judetean. Mi-au sarit cativa in fata pe banda de langa axul drumului. Doar o frana violenta a facut sa nu imi contaminez masina cu atomi de tigan
Nu au auzit nici de apa,cartea sau sapunul..si nici nu vor sa auda! SI pentru ce le trebe lor primar? poate sa le faca niste case pentru ca ai senzatia ca stau in tomberoane! Tigani! Or fi oamneni dar sunt niste imputiti, niste cersetori,hoti si gunoaie!!Tigani nu rromi!
@ilona, asa scad toate sansele mele de a vedea o tara faina in viata asta…acum 30, maine 40 si tot asa…o putem face repede, scurt, costuri suportate de toti si apoi o bucurie pasarele si flori pe pajistile din garcini…
Ar fi interesant cum s-ar gospodari singuri ,stiind faptul ca ei traiesc clipa . Poate avem de invatat sau poate gasim multe asemanari
printre asemanari ar fi si faptul ca fura si ai lor si ai nostri
e o idiotenie marca PDL, care vrea sa scape de plata ajutoarelor sociale si care a promis foarte multe in campania pentru locale. este evident că nu au facut nimic pentru a imbunatati viata tiganilor din Garcini, iar acum le baga in cap sa se rupa de restul localitatii.
sunt atat de cretini incat nu vad ca este imposibila o supravietuire a unei astfel de «localitati», pentru ca nu-i vad pe tigani stand la coada sa plateasca taxe si impozite locale, pentru salariul primarului de garcini, a vicelui si consilierilor. sa fim seriosi….
Esti sigura ca e marca PDL? Eu unul nu as fi atat de sigur
auzisem de povestea asta la nivel de zvon acum vo 10 zile. si logic vorbind, cine are de castigat din schema asta??
Nu vreau sa spun mai multe dar cunosc pe cineva care ar avea mult de castigat si nu este PD-L-ist
curaj… ca ne intereseaza
Trebuie sa ne mandrim cu aceasta etnie pe care ne-a dat-o Dumnezeu.
Asa ca, ciocu’ mic si cred ca ar fi cazul sa-i rasfatam. Daca n-ar fi ei, cine ne-ar mai goli containerele, cine ne-ar mai curata strazile, cine ne-ar mai goli buzunarele, cine ne-ar mai curata parcurile, cine ne-ar mai aduce zambetul dimineata pe buze cand mergem cu autobuzul, cine ne-ar mai scapa de maruntisul din portofele, cine ne-ar mai spala geamurile in intersectii, cine ne-ar agasa pe strada (lista continua) ……….
E rau cu dreacu’ da’ parca ii mai rau fara rau!
Pai nici noi romanii nu stim ca gunoaiele sau chistoacele de tigara se arunca la cos si cate si mai cate nu stim,off nu stiu daca sa rad la ce ai spus sau sa plang!:P eu prefer lipsa lor!
CUm de ne-am gandit noi romanii sa punem sa ne faca curatenie cea mai murdara specie de pe pamant ? ei nu isi fac curatenie in ograda si ne fac noua pe strazi ? nu pot sa faca ca nu sunt obisnuiti sa stranga acolo unde fac mizerie !
@Radu, cu dracu asta am vazut cum e, hai sa vedem cat de rau e fara, ca sa stim sa comparam nu doar sa folosim expresii atunci cand nu trebuie
Eu sunt sigura ca ei au venit cu ideea, cred ca daca se vor conduce singuri vor trai mai bine.
Nu este o solutie sa se izoleze, ar deveni un cartier mai sarac, mai violent, mai prost administrat.
Situatia lor e tragica: foarte foarte putini sunt declarati rromi deci nu se pot accesa fonduri special pt ei. E adevarat ca nu au acte pe case, dar la cate sunt in zona aceea…cred ca mai usor ar fi sa muti padurea.
Autoritatiile nu isi amintesc de ei doar in perioada alegerilor, se fac eforturi pentru a le imbunatati situatia dar este un proces dificil.
Cum spune si Ilona, trebuie sa se puna accentul pe educatie, trebuie sa ii ajutam sa se integreze!
Eu am o soluţie pentru ţiganii din Gârcini şi pentru ţiganii din lumea întragă: sterilizarea.
Of of of, ca rai mai sunteti pe aici, sunt de acord cu Ilona, doar ca as grabi un pic rezultatul, efectul, totusi cca 30 de ani e cam mult…
)
@ Bogdan, asta e tare
@Hope, macar aici sa fim si noi rai
Nu avem voie
Pana acum nu a venit nici o sesizare
)
Se numeste autosesizare
cati din voi cunosc realitatea din garcini?ati fost careva pe acolo ?eu sunt saceleanca si va spun ca acest fel de viata al lor e acelasi de peste 40 de ani de cand stiu eu!aceiasi copaci,chipurile furati,aceleasi certuri intre ei ,aceleasi lipsuri ca acum 30-40 de ani.si pe vremea impuscatului au fost garcinenii si nimeni,dar nimeni nu se lua dee ei ptr. ca asa cum a zis careva mai devreme nu sterilizarea e solutia ci educarea lor.tigani au fost si vor mai fii in dulcea noastra romanie dar oameni cu bun simt gasesti rar si printre tigani si printre romani,ca de ,padure fara uscaturi….
Gabi: Câţi bani au luat pentru a-l vota pe dl. parlamentar C. Niţă? Spune tu ca să nu spun eu cât s-a negociat. Şi pe dl. Nistor? Cât le-a promis? E adevărat că una s-a negociat şi alta au primit oamenii în mână dar…
Dacă tot şi-au vândut dreptul la democraţie, cred că nu trebuie să fim foarte înduioşaţi de condiţiile de acolo, nu?
Însuşi faptul că autorităţile au permis (sau au tolerat) şi permit încă constituirea într-un oraş a unui întreg cartier, exclusiv pe criterii etnice, şi cu statut de “stat în stat”, este originea tuturor problemelor aparent irezolvabile.
Bun, să ne amintim. În anii preluării “Puterii Populare”, Gârciniul era abia o formă incipientă de cătun, iar Săcele nu exista, ci existau cele patru sate care l-au format: Baciu, Turcheş, Cernatu şi Satulung. Ţigani există în cel puţin trei dintre aceste foste sate, şi ei sunt grupaţi de regulă pe anumite străzi. Astfel, în Baciu îi avem în zona Bunloc – Carieră, iar în Turcheş la partea deluroasă dinspre Hotar. Satulungul propriu-zis a înglobat aministrativ Gârciniul, care s-a dezvoltat oarecum izolat, la fel ca şi zonele Subobreji şi Tei.
La începutul anilor 50 începe marea urbanizare de carton. Deşi nu aveau nici un fel de facilităţi urbane, cele patru sate sunt contopite în noul oraş Săcele. Raţiunea ţinea probabil de existenţa fabricii Precizia (devenită Electroprecizia) şi de necesitatea forţei de muncă navetiste pentru Steagul Roşu. Cam tot aşa apare şi Predealul, furând cătunul Malu Ursului de la comuna regăţeană Azuga, furând zona fostei vămi, Timişul de Sus şi Timişul de Jos de la Braşov şi furând cătunul Dâmbul Morii de la comuna Baciu. La rândul lor, Braşovul şi Săcelele fură de atunci fără probleme din teritoriile comunelor Sânpetru şi Hărman. Chestie tipic comunistă, de disoluţie a vechilor comunităţi tradiţionale din Ţara Bârsei.
Dacă în 1950 în Gârcini sălăşluiau câteva zeci de familii, în anii 60 ajunseseră sute, iar în prezent sunt mai multe mii de familii. Când s-a extins de fapt cel mai spectaculos Gârciniul şi cine a permis acest lucru? Păi chiar după 1990. Suprafaţa construită cu case s-a triplat în ultimii douăzeci de ani.
Credeţi că terenul pe care s-au construit era proprietatea ţiganilor? Credeţi că aveau autorizaţie de construire?… sau acord de mediu şi autorizaţie sanitară? Deci existau suficiente pârghii prin care se putea stopa crearea acestui GHETOU constituit pe criterii strict etnice, în Europa secolului XXI. Dar pentru politicienii de Săcele (numai săceleni nefiind unii) a fost mai important votul locuitorilor care trăiesc acolo în cea mai cruntă mizerie, decât respectarea legii şi a drepturilor omului.
Da, Gârciniul a fost singura “Ţigănie” din cele patru sate care a cunoscut o dezvoltare explozivă. De ce nu şi celelalte, ştiind că rata natalităţii nu putea fi foarte diferită?
Răspunsurile:
1. Românii şi ungurii i-au vrut pe ţigani cât mai departe, din cauză că-şi simţeau ameninţate gospodăriile.
2. Iniţial, ţiganii din Gârcini se ocupau în principal cu culegerea de fructe sălbatice, amplasamentul cătunului fiind în apropierea “locurilor de muncă”.
3. Şi atunci şi acum, aprovizionarea cu lemne de foc se face direct din pădure şi fără chitanţă, pădurea fiind a Municipiului Săcele. Doar din 1990 până astăzi au fost defrişate zeci de hectare, în special pădure de pin şi molid. Cine nu crede să privească pe Google Earth şi să vadă drumeagurile “de exploatare” create şi “pădurile” de cioturi, aşa cum arătau ele la data de 21 septembrie 2009. Primăria Săcele tolerează conştient acest lucru, condamnând astfel populaţia respectivă la statutul de infractori, neoferindu-le nici o altă alternativă. “Vă mai las să furaţi patru ani dacă mă alegeţi” sau “Nu vom deranja afacerile din Braşov ale şefilor voştri, dacă îi ascultaţi şi ne votaţi” – acestea sunt metodele care au condamnat oamenii din Gârcini la o dezvoltare de tipul mahalalelor sud-americane. Unii n-au nici Carte de Identitate, căci n-aveau nici Certificat de Naştere. Acum li se fac acte, dar nu pentru a le da şansa să fie oameni independenţi, ci pentru a putea… vota. Un consilier săcelean afirma în urmă cu ceva ani că este vorba de o populaţie totală de ţigani de aproximativ 14000 de suflete, în Săcele.
Nu poţi înlătura efectele, dacă nu înlături cauza.
Însuşi faptul că autorităţile au permis (sau au tolerat) şi permit încă constituirea într-un oraş a unui întreg cartier, exclusiv pe criterii etnice, şi cu statut de “stat în stat”, este originea tuturor problemelor aparent irezolvabile.
Bun, să ne amintim. În anii preluării “Puterii Populare”, Gârciniul era abia o formă incipientă de cătun, iar Săcele nu exista, ci existau cele patru sate care l-au format: Baciu, Turcheş, Cernatu şi Satulung. Romi există în cel puţin trei dintre aceste foste sate, şi ei sunt grupaţi de regulă pe anumite străzi. Astfel, în Baciu îi avem în zona Bunloc – Carieră, iar în Turcheş la partea deluroasă dinspre Hotar. Satulungul propriu-zis a înglobat aministrativ Gârciniul, care s-a dezvoltat oarecum izolat, la fel ca şi zonele Subobreji şi Tei.
La începutul anilor 50 începe marea urbanizare de carton. Deşi nu aveau nici un fel de facilităţi urbane, cele patru sate sunt contopite în noul oraş Săcele. Raţiunea ţinea probabil de existenţa fabricii Precizia (devenită Electroprecizia) şi de necesitatea forţei de muncă navetiste pentru Steagul Roşu. Cam tot aşa apare şi Predealul, furând cătunul Malu Ursului de la comuna regăţeană Azuga, furând zona fostei vămi, Timişul de Sus şi Timişul de Jos de la Braşov şi furând cătunul Dâmbul Morii de la comuna Baciu. La rândul lor, Braşovul şi Săcelele fură de atunci fără probleme din teritoriile comunelor Sânpetru şi Hărman. Chestie tipic comunistă, de disoluţie a vechilor comunităţi tradiţionale din Ţara Bârsei.
Dacă în 1950 în Gârcini sălăşluiau câteva zeci de familii, în anii 60 ajunseseră sute, iar în prezent sunt mai multe mii de familii. Când s-a extins de fapt cel mai spectaculos Gârciniul şi cine a permis acest lucru? Păi chiar după 1990. Suprafaţa construită cu case s-a triplat în ultimii douăzeci de ani.
Credeţi că terenul pe care s-au construit era proprietatea respectivilor? Credeţi că aveau autorizaţie de construire?… sau acord de mediu şi autorizaţie sanitară? Deci existau suficiente pârghii prin care se putea stopa crearea acestui GHETOU constituit pe criterii strict etnice, în Europa secolului XXI. Dar pentru politicienii de Săcele (numai săceleni nefiind unii) a fost mai important votul locuitorilor care trăiesc acolo în cea mai cruntă mizerie, decât respectarea legii şi a drepturilor omului.
Gârciniul a fost singura “ţigănie” din cele patru sate care a cunoscut o dezvoltare explozivă. De ce nu şi celelalte, ştiind că rata natalităţii nu putea fi foarte diferită?
Răspunsuri:
1. Românii şi ungurii i-au vrut pe romi cât mai departe, din cauză că-şi simţeau ameninţate gospodăriile.
2. Iniţial, romii din Gârcini se ocupau în principal cu culegerea de fructe sălbatice, amplasamentul cătunului fiind în apropierea “locurilor de muncă”.
3. Şi atunci şi acum, aprovizionarea cu lemne de foc se face direct din pădure şi fără chitanţă, pădurea fiind a Municipiului Săcele. Doar din 1990 până astăzi au fost defrişate zeci de hectare, în special pădure de pin şi molid. Cine nu crede să privească pe Google Earth şi să vadă drumeagurile “de exploatare” create şi “pădurile” de cioturi, aşa cum arătau ele la data de 21 septembrie 2009. Primăria Săcele tolerează conştient acest lucru, condamnând astfel populaţia respectivă la statutul de infractori, neoferindu-le nici o altă alternativă. “Vă mai las să furaţi patru ani dacă mă alegeţi” sau “Nu vom deranja afacerile din Braşov ale şefilor voştri, dacă îi ascultaţi şi ne votaţi” – acestea sunt metodele care au condamnat oamenii din Gârcini la o dezvoltare de tipul mahalalelor sud-americane. Unii n-au nici Carte de Identitate, căci n-aveau nici Certificat de Naştere. Acum li se fac acte, dar nu pentru a le da şansa să fie oameni independenţi, ci pentru a putea… vota. Un consilier săcelean afirma în urmă cu ceva ani că este vorba de o populaţie totală de romi de aproximativ 14000 de suflete, în Săcele.
Nu poţi înlătura efectele, dacă nu înlături cauza.
Politicul a profitat de ei si profita si acum
O mitraliera mare amplasata mai sus de podul de la gircini si maturati toti de la al cu barba sura pin la al cu tita-n gura si pe tragaci sa apas eu ,in rest numai de bine.
Foarte inteligent Bili, haide sa ne dam in cap unii altora…uita asa devine lumea un loc mai bun!