În viaţă, unii reuşesc să fie cu un pas înainte. Performanţa nu este pentru toţi. Dar performanţa te şi obligă să nu laşi fruntea jos, să nu te faci că [afară] plouă.
Despre Timişoara, se ştie că este primul oraş din România în care a apărut un ziar, în anul 1771. Tot aici a funcţionat şi prima bibliotecă publică din Imperiul Habsburgic, încă din 1815. Primul oraş de pe teritoriul actual al României, ce a beneficiat de iluminat public cu gaz aerian, a fost tot Timişoara, la 1855. La 1869, a avut primul tramvai cu cai din Europa Estică. Performanţa cea mare vine însă în 1884, când Timişoara devine primul oraş cu iluminat public electric din… Europa. Şi lista este de obicei mult mai lungă, dar mă opresc aici.
O întâietate este cu totul altceva decât un simplu record cantitativ. „Cele mai multe sensuri giratorii pe cap de locuitor” sau „singurul ceas public din lume care bate la ora exactă de trei ori, şi nu de patru ori” sunt indubitabil recorduri, dar nu şi întâietăţi. Mă gândeam dacă a avut şi Braşovul întâietăţi, pe care ar merita să le facem cunoscute. Evident, legate de progresul general al civilizaţiei, nu de mărunţişuri.
Biserica Neagră este cel mai răsăritean monument gotic şi cel mai mare din România, dar nu este primul construit. Pavajul braşovean din secolele XVIII-XIX era invidiat de mulţi, dar nu era primul văzut de acel gen. Hotelul Coroana era în 1910 cel mai luxos şi mai modern ca instalaţii, la est de Budapesta, dar desigur nu primul apărut astfel. Iluminat public electric n-a avut Braşovul decât după decenii de disensiuni stupide în Consiliul Municipal, abia în 1933. Primul tren l-am avut la 14 ani după Oraviţa. Tramvai electric am avut abia la 88 de ani după Timişoara, iar Timişoara îl are şi acum, recent modernizat. Mă bucuram că am avut primii telecabină, pe Tâmpa în 1969, dar la Sinaia se dăduse în funcţiune cu câteva luni înainte. Prima gară modernă, cu pasaje subterane de acces la peroane, a apărut la Constanţa, cu doi ani înaintea celei din Braşov. Desigur nu am avut primii semafoare electrice, şi nici măcar giratorii. Primul avion românesc nu a fost construit la Braşov, chiar dacă apoi IAR a devenit celebră. Aeroporturile civile improvizate în 1941 sau 1955 nu au fost primele din ţară, deşi au fost mult mai mult decât avem acum. N-am avut primii nici reclame luminoase, nici blocuri cu lift, nici supermarketuri. Nici telefon, nici poştă. Şi nici măcar chioşcuri sau parcări pe trotuare.
După război, comuniştii aveau o lozincă: „Comunism = Soviete + Electrificare”. Pe un bloc cu şapte etaje, vizavi de „Complexu’ Mare din Steagu’”, scria cândva, acum 40 de ani, cu litere iluminate fluorescent: „Energia electrică = Confort”. Alături, desenate câteva electrocasnice, ce se iluminau colorat, pe rând. Ceva mai devreme chiar, în faţa hotelului Aro apăruse o fântână, ale cărei jeturi schimbătoare comandate electric erau iluminate de sub apă, în culori ce se schimbau şi ele automat. În perioada de economii ceauşiste, reclama de pe bloc a fost modificată hilar, devenind „Economisiţi energia electrică”, şi desigur nu mai era luminată decât de soare sau de lună. Fântâna de la Aro s-a stins şi a secat. Ne dezelectrificasem, deci. Modul de utilizare al energiei şi infrastructura publică par a fi definitorii în ilustrarea progresului. Braşovul n-a fost niciodată fruntaş la asta şi se pare că nimeni nu a dorit să rupă tradiţia.
O fi având oraşul nostru întâietăţi pe care nu le cunoaştem? Voi ce spuneţi?
Pai nu avem prima şcoală românească? Problema e nu la ce suntem primii ci cum ne vindem marfa. Am fost în două muzee ale ciocolăţii, unul în Barcelona, unul în Belgia, care crezi că era mai mişto?
Ăla din Barcelorna. Catalanii ştiau să-şi vândă marfa, şi o făceau mai ieftin şi mai interesant ca flamanzii. (Ca notă, de vreţi să mergeţi în muzeul ciocolatei din Bruxelles aruncaţi banii de pomană. Mai bine mergeţi la o bere)
Prima şcoală este ţinută ca pe sfintele moaşte, se vede îngrijirea în stil bisericesc. Şi nimeni n-o vizitează pentru că lasă impresia de răceală între vizitator şi ea. Tot acolo e şi prima tipăritură în română. De ce n-ar face acolo şi o tiparniţă “de jucărie” pentru cei ce vor să experimenteze tipărrituri ca pe vremea lui Coresi. De mult timp muzeele nu mai sunt catedrale, sunt spaţii în care interacţionezi.
A, mi-am adus aminte. Avem primul aparat de Kurtos Kollacs atestat documentar. Se află într-o cameră prin cetatea Prejmer şi dovedeşte că saşii au fost cei care au introdus tradiţia Kurtosului în Transilvania (e săsesc
)
Despre aparatul ăla de kurtos despre care spune Eftimie am mai auzit…din păate suntem atât de proşti (mă rog…nu noi…ei!) încât o să ne hotărâm să-l recondiţionă, şi expunem pe undeva după ce probabil va fi demult oale şi ulcele.
Dumitru Prunariu. Primul cosmonaut român.
Și lăsînd gluma la o parte, am impresia că în Brașov se găsește în momentul de față cea mai lungă linie dreaptă de zid medieval conservat din Europa. Dacă mă înșel, să-mi fie cu iertare.
Mi-a placut articolul City Planning, ai facut o incursiune placuta in timp si desi e plin de informatii ce ti-ar putea incetini atentia pe parcurs ce inaintezi in lecturare, totusi mi-a atras atentia si mai mult
. Ce nu mi-a placut este ca ma duce catre un anumit site, unde sunt facute extrem de des aceste comparatii intre Brasov si celelalte orase din Romania, in urma carora Brasovul fiind pus intr-o lumina proasta in permanenta…
Al patrulea alineat face Brasovul mai frumos
Insa asa cum spunea si Ovidiu E., nu stiu cat conteaza acum, cat de “intai” am fost in istorie, ci cat de mult stim sa valorificam ceea ce avem…
Mult succes pe mai departe
NU avem nici o legătură cu acel site care nu face altceva decât comparaţii cantitative. Viaţa e mai complexă… Eu chiar nici n-aş vrea ca Braşovul să încerce să fie ca şi Timişoara sau Cluj. Nici nu poate, să fim realişti. Trebuie însă să-şi descopere şi să-şi dezvolte propriile rădăcini şi propria sa personalitate. Altfel, vom fi comparaţi în curând pe acel site cu Urziceni sau Zimnicea.
Sunt mai mult ca sigura ca nu aveti nicio legatura cu acel site, doar ca acolo ma ducea gandul. Asa cum i-ai spus si lui Mo, o parte importanta in progres si in evolutia ta, in autoevolutie pana la urma, este sa iti recunosti punctele slabe si sa reusesti sa ti le depasesti cumva.. Este exact ca intr-o analiza SWOT, autoanaliza de fapt, iar mai apoi primul pas fiind constientizarea “bolii”, ca mai apoi sa reusesti sa te vindeci…
Brasovul detine primatul in multe domenii: aici a fost infiintata prima banca Sparkasse din Transilvania, Ungaria si Romania in anul 1835. Incepea atunci perioada de modernizare a orasului. La jumatatea secolului al XIX-lea aparea si prima rafinarie de petrol din sud-estul Europei. Tot la Brasov era infiintata in anul 1850 prima Reuniunea de femei, asociatie cu multe contributii pe plan educational. Si exemplele ar putea continua…
Interesante precizări. Secolul XIX a fost pentru Braşov unul cu totul deosebit. Relativa acalmie, după veacuri de războaie, contactul direct cu civilizaţia apuseană şi prezenţa unor oameni deosebiţi în fruntea instituţiilor locale au făcut ca Braşovul să înregistreze un salt uriaş, recuperând consistent din handicapul rămas de pe urma Marelui Incendiu din 1689. Să nu uităm şi faptul că, în acel secol, Braşovul a ajuns un model de coexistenţă paşnică şi toleranţă interetnică, având populaţia structurată pe trei etnii în proporţii aproape egale. Nu spun că nu au fost şi abuzuri sau ciorovăieli, dar pe ansamblu s-a dezvoltat un gen de concurenţă benefică pentru toate naţionalităţile.
Mie mi se pare un articol scris de cineva frustat (da stiu ca nu mi-a cerut nimeni parerea, dar cred ca asta e si point-ul! Cred si la scoala era la fel! “De ce nu am luat premiul 1? De ce?” si lacrimi-i udau barba…sa fie atat de relevant sa fi primul? Pentru? la ce-ti folosete defapt?
Hope are dreptate, mai bine ca stii (cum stii) sa pastrezi lucrurile astea decat sa fi primul si sa-ti bati joic de ele. Dar da, ma enerveza genul asta de oameni care vor sa fie intr-o concurenta perpetua si nejustificata pana la urma, in urma articolului se vede clar ca nu-i prea place Brasovul, de ce nu pleaca? De ce nu pleci in Timisoara??? Am fost si este foarte frumos, te-ai incadra perfect, so…du-te!
Mo, aşa este, nu ţi-a cerut nimeni părerea…că ai spus-o însă e bine. Ai citit articolul până la capăt? Ce e rău în a încerca să aflăm cu ce suntem mai presus decât alte oraşe?
E relevant să fi primul…foarte relevant chiar…pentru ce? Pentru acelaşi motiv pentru care e important premiul I cu coroniţă în clasa I. Chiar…de câte ori l-ai luat? spune drept!
Pe blogul meu am mulți fani de genul lui Mo. Oameni care nu gîndesc deloc înainte să scrie. Oameni care citesc doar ce vor din articolele tale. Degeaba î-ai spus ce i-ai spus. Crezi că o să-l atingi în vreun fel?
da chiar, nu m-a atins…ce sa fac acum?
O da? Unde e relevant sa fii primul? Daca ne referim strict la scoala, putem porni o discutie foarte elaborata pe tema asta si iti pot da zeci de argumente. In loc sa ne comparam cu altii – o chestie specific romaneasca – mai bine am avea grija sa ne dezvoltam noi intr-un mod original. La fel si cu nemultumirea… pana cand? Prin 2000 orasul arata jalnic. Acum arata mult mai bine, dar hei, cine sa se bucure?
Prin 2000 oraşul arăta jalnic, strict din punct de vedere al asfaltului, pentru care erau blocaţi banii – ghici oare de ce.
Dar, prin 2000 aveam cu vreo 2000 mai mulţi copaci în oraş, aveam intersecţii unde un copil sau un bătrân putea traversa fără griji strada, aveam mult mai puţine clădiri de neam-prost la strada mare, parcai maşina la bloc fără să plăteşti abonament, lacurile din Poiana, Răcădău şi Tractorul nu erau cu construcţii peste ele şi în orice magazin vedeai mărfuri de calitate, inclusiv din adevărata UE, dacă doreai. În 2000 puteai găsi uşor de lucru în Braşov, firmele mici prosperau iar multinaţionalele se înghesuiau să intre pe piaţă.
Dar, desigur, totul era jalnic. Este mult mai bine să fii rupt în cur, dar cu orgolii şi răzbunări satisfăcute.
Apropo de ziare, uite, primii profesionişti în domeniu au fost ai noştri
http://prinbrasov.com/2010/08/prima-femeie-mogul-de-presa-a-fost-brasoveanca
Prima Şcoala Românească era şi primul răspuns pe care îl aşteptam, şi care s-a adeverit… Să nu uităm că a fost prima nu numai în Ardeal, ci în toate teritoriile locuite de români. Propun ca numitul Eftimie, care a dovedit rapid că ştie despre ce este vorba, să fie propus ministru al turismului, la viitoarea remaniere, că poate va veni într-o zi şi în vizită în Schei…
Este puţin mediatizată, din păcate, această şcoală-muzeu unică în lume. Încă o dovadă că nu ştim (sau nu vrem) să ne scoatem adevăratele valori la înaintare.
@Mo. Voi fi fiind eu frustrat în multe privinţe, dar sunt mândru de oraşul în care s-a întâmplat să trăiesc. Îmi pare rău că n-ai sesizat jocul de idei. Dar, dacă iubesc Braşovul, nu înseamnă că mi-am pus ochelari de cal şi nu am voie să observ că lucruri bune, pe care le putem lua ca exemplu, se întâmplă şi în alte oraşe. Nu prea le am cu genul ăla de patriotism de stadion: “Noi suntem cei mai grozavi, cine nu ne laudă este duşmanul nostru”. Totuşi, ai dreptate privind faptul că nu contează aşa de mult cine este primul. Important este să vrei să progresezi, să nu ajungi la autosuficienţă. Dar asta nu o poţi face fără să-ţi recunoşti şi să-ţi accepţi mai întâi părţile slabe.
Prima scoala romaneasca are intr-adevar un mare potential. E foarte buna ideea de a confectiona o tiparnita aidoma celei a lui Coresi care sa functioneze in mod demo (pt cativa lei) si la care turistul sa-si tipareasca un document – amintire cu forta propriilor brate.
Dar mai e ceva. Toti ne laudam (aia care stim) cu tiparnita lui Coresi (care a fost si primul informator al securitatii atestat documentar – glumesc), uitand sa amintim ca nu e prima in Brasov.
Johann Honter este pionerul. Cu el nu ne prea laudam. Sa fie faptul ca nu il chema Ion, mi-e teama ca da. E adevarat ca si comunitatea sasilor brasoveni a last-o moale. Ar putea sa faca un muzeu, cu ce exista inca legat de Honterus, Casa in care a locuit are o tabla si atat.
Inca ceva daca s-ar amenaja turnul Bisericii Negre spre a fi vizitat ce de bani ar iesi din asta. S-ar putea reface toata Curtea Honterus ca sa intri in ea ca si cum ai reveni in sec XV-XVIII.
Cand te duci la catedrala din Koln sau Notre Dame glont in turn te duci la noi mai va. S-a miscat ceva dar timid. Cred ca si sasii (e adevarat cati mai sunt) s-au balcanizat molipsindu-se de la celelalte neamuri chiar si acum dupa 1989.
au mai fost si alte premiere la Brasov:
primul document in limba romana care s-a pastrat: este vorba despre scrisoarea negustorului Neacsul din Campulung adresata judelui Braovului, Johann Benkner (1521); prima farmacie (sec. XVI) localizata de istoricul brasovean Gernot Nussbacher in sediul administrativ (Casa albastra) al Bisericii Negre; prima harta moderna a Transilvaniei (1532) gravata de Johannes Honterus la Basel, dar schitata cel mai probabil la Brasov; acelasi umanist a mai realizat la Brasov cel dintai atlas de buzunar Rudimenta Cosmographica, tiparit in anul 1542, retiparit in numeroase editii in principalele centre ale Europei; atlasul a fost considerat primul si cel mai bun manual de geografie din spatiul germanic. Tot Honterus impreuna cu investitori-negustori brasoveni a infiintat la Brasov prima manufactura (moara) de hirtie, menita sa aprovizioneze cu pretiosulo material Tranilvania si principatele romane. Acestea sunt lucruri reale, verificate si nu trebuie sa fii un mare patriot ca sa le recunosti. Aidoma altor orase si Brasovul, important centru economic si cultural al Transilvaniei si-a avut premierele sale!
cit despre sintagma “prima scoala romaneasca” am niste indoieli. La vremea respectiva trebuiau sa fi existat si alte scoli. Negustorul Neacsul scria romaneste, deci invatase carte. Este vorba desigur despre un cliseu care s-a perpetuat si este destul de greu sa-l mai schimbi.
Prima proiecţie cinematografică din Transilvania, cu public, a avut loc la Braşov, în Vila Kertsch, pe 5 decembrie 1896. Vila Kertsch era situată pe actualul amplasament al Modarom, o parte din ea fiind distrusă la bombardamentul din 16 aprilie 1944, restul fiind demolat în 1970.
mai exista o premiera tehnica, de data aceasta, care tine de istoria recenta: este vorba despre realizarea la Brasov a primului tractor romanesc in anul 1949.
M-a intrigat foarte mult (in sens pozitiv) acest articolul si reactiile voastre, si am cautat si dezgropat din ISTORE o “intaietate”: Prima lucrare de gramatica a limbii romane a fost scrisa de preotul Dimitrie Eustatievici in Scheii Brasovului in 1757.
Cu toate acestea, consider ca “intaietatea” este un argument superficial, de importanta scazuta, astfel incat lucrurile importante nu pot fi vazute decat in profunzimea lor.
Emblema localitatii, prin simbolistica, spune mult despre locatia respectiva.
Am avut ocazia sa inteleg emblema comunei Rametea, din judetul Alba, dar cred ca am descifrat-o si pe a Orasului Coroanei.
Exista un ziar online al Consiliului Judetean Alba, Pagini de Vacanta, unde se poate cauta emblema comunei Rametea. Inredibil, dar apar trei perioade istorice, prima in care Dumnezeii erau Dragonii zburatori, azi se vorbeste de descoperirile de dinozauri – balauri in zona Sebes, a doua era perioada Dacilor, iar a treia perioada Crestina.
Orasul Coroanei – Brasovul, are o emblema 2D pe care va invit sa o vizualizati, in 3D, chiar si in 4D.
Sevele pompate de radacini si pozitionarea unor munti in centrul unei coroane, descriu puntul originar al unei zone culturale.
Brasovul este punctul central de pe harta, iar daca interpretam traditiile si portul popular, putem alege o raza variabila, de 500 sau 1000 de km pentru compas.
Aici, se gandeste romaneste din timpuri stravechi, nu doar de la 1300 sau 1700 d.H.
Colacii Kurtosh poate au fost realizati prima data de cei care cultivau grane, dar in mod cert o coliva buna, bate painea dulce.
Ati dormit bine azi noapte, v-ati odihnit cat trebuie?