Am fost ieri să caut cadouri: unul pentru cineva şi bineînţeles unul pentru mine, că mai aveam un pic şi îmi ieşeam din mană la partea asta de shoppingăreală J… Înafară de dispunerea comunistă a tuturor spaţiilor comerciale şi la indicatorul…confecţii femei, confecţii bărbaţi…:”Lucraţi la confecţii dudie?” “Da, la confecţii”… înafară de asta, nu ştiu dacă la majoritatea vanzătoarelor care pană acum au lucrat la Confecţii le-a făcut cineva vreun training înainte pe vanzări, cu oameni care nu au lucrat la Confecţii. Poate din această cauză au impresia că toţi gandim într-o anume direcţie, lucru total eronat!
Aşadar păţaniile mele încep la un raion, de ceasuri de la parter, la care m-am oprit să mă uit la modele. Am fost abordată elegant că dacă mă poate ajuta cu ceva…zic încă nu, mă uit la ceva care să-mi placă şi apoi o să vă deranjez, între timp văzand că stăruiesc mai mult la cate vreun model, îmi spunea imediat preţul… am trecut cu vederea, după care m-a întrebat dacă vreau pe automatic sau quartz…zic automatic… “Aaaa păi astea sunt mai scumpe”…. Şi nu am mai putut să mă abţin şi i-am spus cat de elegant am putut că eu nu am întrebat-o de nici un preţ, şi îmi cunosc bugetul foarte bine iar ceea ce poate fi scump sau foarte scump pentru ea poate pentru mine nu este…îmi doream doar să găsesc un ceas care să îmi placă. După care intervenea partea dacă îmi permit sau nu să îl cumpăr…. Într-adevăr nu eram cu lanţurile de aur pe mine şi nici nu tocurile de 12 şi îmi lăsasem şi unghiile false colorate strident… eram un om normal, care vroia să cumpere un cadou… la sfarşit îmi venea să o întreb… “dvs vreţi să vindeţi ceva azi sau nu?” mă întreb cum se descurca cu clienţii străini? Sau care sunt mai opulenţi aşa? Sau se schimba tonalitatea vocii??? Dintr-o dată…? De ce ne facem nervi şi la cumpărături care ar trebui sa ne relaxeze? D-aia pentru că toata lumea a lucrat la Confecţii!!!


@Andreea: Cea mai buna varianta de abordare in Star, este sa ridici tonul. In jur sunt numai cucoane iar tonul ridicat (a se citi tipat) le face pe restul sa fie atente. Crede-ma merge ca unsa varianta asta, caci exista intre cuconeturile de acolo o barfa si-o mancatorie ca-n ghiveciul cu termite.
Try this, don’t stay safe!
..şi mie îmi dă de lucru prima parte a articolului în a înţelege…ce treabă are calitatea de ” vînzătoare de confecţii” cu restul?Aroganţa este nefondată.
Restul îl înţeleg, bine scris, bine redată atmosfera cu care eşti întîmpinat dacă nu arăţi mai întîi ”portofelul” M-am lovit deseori de atitudinea asta!
Şi la STAR, într-adevăr persistă un aer retro, de universal ceauşist!
Iti multumesc pentru comment, in prima partea ideea de vanzatoare de confectii = toate care au lucrat pana acum in confectii-ca asa se numea raionu… acum lucreaza la ceasuri, bijuterii, si in loc sa-si schimbe strategia, o folosesc pe aceeasi… din comunism, cam asta am vrut sa zic, produsele se schimba, insa nu si oamenii
si eu am patit-o cu tanti de la ceasuri dar asa sunt toti clientii:rai si neascultatori!
De evitat.
E din ciclu’ La benzinarie
Doi tipi, unu mai chelios unu mai slabanog, cheliosul se duce sa plateasca benzina in timp ce slabanogul se mai uita prin rafturi. “Pompa 1″ ii zice cheliosul vanzatoarei intinzandu-i banii……pe tipa o buseste rasul si il roaga sa vorbeasca serios. La pompa era un Mercedes smecher dar din pacate nu pe masura gatului fara lanturi si nici a degetelelor fara ghiuluri. N-avea omu fatza de Mertz!
Ce sa-i faci banu’ primeaza…..
Apa trece, pietrele raman. Asta pot sa zic despre STAR. Preturi de preturi, atmosfera de atmosfera. Mie nu mi se pare nimic schimbat. Parca e acelasi “Univ” de cand eram copila. Si miros, si lumina, si tot. Lipseste doar cofetaria de la etajul 2(parca)… In rest…