Pretty Cool eh?
Să mai zică cineva că Braşovul nu e oraş turistic…iată ce zice BZB astăzi:
După ce în luna martie s-a înregistrat pentru prima dată o creştere a numărului de turişti care au vizitat Braşovul, tendinţa s-a păstrat şi în luna aprilie. Astfel, în această lună au sosit la Braşov 31.451 de turişti, cu 13,4% mai mult decât în aprilie 2009, în timp ce la nivelul întregii ţări creşterea a fost de doar 5%. În primele patru luni ale anului, numărul turiştilor care au vizitat Braşovul a înregistrat o creştere cu 2,6%, de la 129.550 la 132.913 persoane, în timp ce la nivel naţional se înregistrează o scădere cu 3,54%.
Aplauze?
Eu sunt curios cum se masoara chestiile astea…daca este cineva care sa stie i-as multumi sa ma scoata din lumina.
Si daca ar fi vorba de aproximari si aprecieri atunci de ce se pun cifre?
Pai ei ai apreciat ca 31,451 de oameni au venit in Brasov luna trecuta:P
Glumesc! Or exista ceva mecanisme de a masura asta!
In Iulius Mall TM sunt “people countere” … asa da ai putea zice ca apreciezi din aia multi cati sunt din TM si cati nu dar asa…
pai sa presupunem ca majoritatea agentiilor de turism si a barurilor de prin centru sint ale unor baieti aflati la sau langa putere, sa pp ca agentiile arata niste super poze cu orasul prin pliante, sa observam turme de izraelieni in permanenta prin centru (multi probabil veniti sa-ti vada plaiurile natale), si asa mai departe… multi alti turisti amatori de turism mai ieftin probabil.
e bine ca avem turisti, intrebarea este: sint ei multumiti de ce gasesc, sau ce gasesc corespunde oare cu pliantele varate sub nas? se mai intorc? mai au ce vedea la o eventuala intoarcere? sau vin doar pentru mamaliga si tuica?
au gasit ceva intr-adevar deosebit? face careva asa statistici?
@sa, probabil ca statisticile alea implica mai multa munca de interogare/chestionare decat de apreciere/aproximare
Este simplu domnilor.
Fiecare unitate de cazare din Brasov plateste 5% din venit si 1 leu pe cap turist taxa salvamont.
Deci cati lei intra la Salvamont, atatia turisti au stat legal in Brasov.
Oare Primaria plateste 5% TAXA DE ORAS?
Daca nu ai fi pus o adresa de e-mail falsa poate comentariul tau ar fi intrat imediat şi nu direct in spam.
Da, multumesc petru corectie, dar personal nu mai am incredere in bazele de date.
Tehnicile de disimulare au rolul lor in aceste vremuri, si sincer nu stiu daca au efectul scontat.
Articolul de mai sus este ciudat, prin faptul ca in realitate, 2010 este un an de minim istoric in turism.
Statistica pe care ati abordat-o este simplista si lipsita de substanta.
In 2009 au scazut preturile cu 20%, la un curs euro=leu comparabil cu 2010, dar si afluxul turistic cu cca 25%. Anul 2008 a fost unul de top.
2010 este zero din punct de vedere turistic, iar articolul de mai sus induce in eroare cititorii.
Reaminti-va dezastrul cauzat de vulcanul islandez si cuantificati prabusirea liniei de tren Istanbul Bucuresti, in contextul Istanbul – Capitala Europeana 2010, criza din Grecia, criza mondiala.
Date se pot colecta de la:
1. Centrul Judetean de Statistica, pentru unitatile de cazare mai mari de 5 camere.
2. De la Primaria Brasov, serviciu Taxe si Impozite, pentru Taxa Hoteliera si pentru Taxa Salvamont.
In municipiu se colecteaza TH de 5% din venit iar in Poiana Brasov doar din pretul primei nopti de cazare.
Taxa Salvamont, care in Spania este constituita prin libera alegere a unei asigurari pentru ascensiuni montane, in Brasov este perceputa unitatilor de cazare, in cantum de 1 leu per noapte per turist. Deci 16% din venit + 5% din venit + TS > 21%
3. Estimand cazarea la negru, intre 30 si 50%, in Brasov, pe diverse segmente, se poate ajunge la alte cifre, decat cele ale TS – colectata.
Dar va rog sa considerati ca in 2010 se supravietuieste in industria turistica, caderea este dramatica, iar turismul de incoming a disparut in pragul sezonului de vara.
4. Nu ar fi rau sa analizati si veniturile pe care le aduc diverse tipuri de turisti. Romanii sunt printre cei mai buni, pe segmentul clasei de mijloc.
5. Va propun sa estimati procentual, ce turisti ( pe natiuni ) vor alege ca destinatie Romania in 2011 si de ce?
Pentru consultanta in turism va stam la dispozitie cu preturi de criza si o experienta consistenta.
La punctul 5, pot sa raspund sigur. Turistii care pot veni in Romania pot fi:
1. noi, romanii plecati(nm. eu)
2. cei care vin sa vada cum Romania, o tara cu potential si resurse reale, se duce dracu’ de rapa…
P.S. Romania e vanduta de mult.
Eroare !
Vor veni turisti sofisticati, organizati in grupuri, dar vor avea asteptari la toata gama de servicii, in special “food”.
Va fi dificil de creat un standard minim pentru serviciile dorite, dar nu imposibil. Este necesara consultanta !
Afirmatia dvs. este una in trend cu reactiile negative de pe net, dar nu are la baza inforatiile de ultima ora.
Desigur, daca stabilitatea tarii va fi zdruncinata si nu se vor respecta anumte termene , turistii nu vor veni.
In articol este o comparatie cu anul 2009. Fata de 2009 e mai bine (cel putin in cifre), nu e atat de bine ca in 2008. În privinta taxelor percepute stiu ca, la ultima intalnire pe teme de turism in Braşov (in urmă cu vreo săptămâna) sa punctat şi problema asta, Braşovul având taxele la maxim şi în acest domeniu.
Asta pentru că, în general, Braşovul are taxele locale întinse la maxim în orice domeniu.
Turistii straini nu vor mai veni in România pentru că nu avem ce să le oferim. În aproape orice capitol, de la băi termale, la plaje sau partii de schi suntem depăşiţi de vecinii noştri Bulgaria sau Ungaria. Există o singură staţiune de schi în Bulgaria care are mai mulţi kilometri de pârtie calumea decât toată România.
Întrucât mare parte din ultimii 20 de ani cei din turismul românesc s-au ocupat cu jefuirea turiştilor mi se pare, într-un fel, că se justifică lipsa de interes a autorităţilor.
Nici nu stiti ce rau este, in 2010.
Imaginati-va ca tebuie sa platesti regia pensiunii, taele locale si impozitee pe afacere, si nu ai de unde, penru ca nu exista venit.
Exista multi care nici nu s-au legalizat pana in prezent, pentru a dezvolta o afacere, in 20 de ani de munca.
Unitatile mari, gen Aro Palace au probleme cu lipsa venitului, care se rasfrang asupra personalului si apoi in calitatea servciilor.
In 2010 oserv cca. 3 autocare pe zi parcate acolo, unul cu asiatici, putini evrei anul acesta si foarte putini din alte tari.
Nu as spune ca ne-am batut joc, noi cei din infrastructura de cazare, ci au fost alti factori care au suparata turistii, de ex. pentru Brasov, hotii de buzunare ( pana in 2008, acum in scadere ), trenurile din ce in ce mai scumpe si proaste, cu mari intarzieri, un Bucuresti destul de “periculos”.
Litoralul este mort din anii ’80, si nu sunt sanse sa-si revin
a rapid.
In 2010 a remarcat o scadere a calitatii serviciilor pe “food” , un semnal rau petru viitorul turistic al orasului.
Piata de negru este in crestere si afecteaza structurile legale, printr-o concurenta neloiala la preturi.
In criza economica si contextul luptelor politice zilnice, in 2010 ar fi fost necesar un program de potejare a unitatilor din turism, in primul rand prin scutirea de taxe, chiar acordarea unor ajutoare in baza unor certificate de Forta Majora. Trebuie sa fii foarte bun sa aduci venit in aceste conditii, mai rezista doar unele unitati de 3-5 stele, ca in predictiile cuprinse in Masterplanul Turismului pentru Romania.
@BrandRo
La Aro Pallace, de exemplu, sunt aceleaşi chifle ca acum 30 de ani. Aceiasi cârnăciori la aperitive, acelaşi ardei cu cremă de brânză. Asta în condiţiile în care au bucătari excepţionali, ma gandesc doar la Cornelia Ghişoi. E ca şi cum ai avea un Ferrari dar te-ai rezolva acasa, singur, cu reviste porno.
Anul trecut, în toată Poiana Braşov, era un singur local deschis până noaptea târziu iar în Braşov vreo două.
Nu exista cerere.
Cornelia Ghisoi – maestru bucatar si Ciociu Viorel maestru cofetar, pot face cele mai sofisticate meniuri din lume, dar ingredintele costa.
Chiflele sunt bune, daca sunt proaspete, se pregatesc in laboratorul local de cofetarie.
Pe international nu se mai serveste paine alba ci doar din faina integrala, specialitati cu seminte.
Problema este ca doar 2 persoane, bucatari, din zona Brasov, s-au inscris pe bani proprii, la un curs de calificare la Cornelia Ghisoi.
Cat priveste carnociarii s ardeiul cu branza, nu trebuie negata bucataria romana, simplitatea si savoarea pot fi de succes.
Politica de cost, pentru tipurile de turisti care sosesc la Aro Palace, induce alegerea acestor tipuri de meniu.
Degeaba ai Ferrari, daca soseaua este goala,…ar fi fost o exprimare mai elegenata.
Conteaza si cultura consumatorului, dvs. ce ati solicita ca meniu sofisicat ? Cat de mult stiti despre bucataria de 5 stele? Ati participat la vreo expozitie culinara a buatarilor de la Aro Palace ?
Ar fi interesant de sponsorizat o asemena actiune pentru cei din bransa, pentru a vedea de ex. trenduri austriece si asiatice. Ne-am mai deschide orizonturile culinare.
In plus ar trebui aduse elemenete de nutritie modera si sanatoasa.
No, acu nu că vreau să mă dau mare dar am socializat şi cu Dumitru Burtea şi cu Nicu Urs şi am mai mâncat şi ce mai pregătesc oamenii. Ba chiar şi pe la domnu’ Bercea din Predeal am păpat ceva mistreţ.
Practic, la Braşov, în materie de bucătari, suntem ca centrul de gimnastică de la Deva, producem doar campioni. Atâta doar că nu prea ştim să-i promovăm iar dacă un Aro Pallace, al cărui actionar este SIF Transilvania – deci are bani, nu o face, noi doi nu o să putem face mai mult.
SIF Transilvania face doar bani, …si nu promoveaza Romania direct,… decat la o scara relativ mica, prin Transilvania Travel. Indirect, in alte moduri, da.
Daca ar exista clienti platitori, s-ar putea manca si fructe de mare, si caracatitza, si rulade speciale si multe altele.
In L.A. pentru o masa in doi la un restaurant japonez, billul poate fi si peste 1000 usd.
La Aro Palace se platesc regii colosale, credite, SIF-ul, si directorii, este mai greu sa oferi foarte mult clientului, intr-un pret competitiv.
La Chinezesc nu prea mai intra lumea, decat clientii fideli si banosi. Meniul a ramas standard si e putin departe de esenta conceptului chinezesc.
Domnul Burtea are afacerea dansului si vremurile bune ( anii ‘ 70) in care conducea turismul brasovean au apus.
La Predeal sunt intradevar specialitati vanatoresti deosebite. Dar nu mananca oricine din mana specialistului enuntat.
…dar pe mine nu ma incanta toate acestea, ci as prefera sa existe un trend uniform in toate restaurantele brasovene, in care ar trebui sa existe retete noi, in special la garnituri si sosuri. Mai multe “verduras”.
Suntem cufundati atat de mult in traditional si atat de avizi de profit, din retete “usoare, cu carne”, ca ” banii se fac usor din carne cu clientii romani”, incat putine locuri se pot lauda si cu alte feluri, sau cu altceva decat cartofi taranesti, pai, piure sau natur.
Unii turisti, care cunosc bucatarie la nivel inalt, mi-au spus in 2010. ca ciorbele in Romania sunt prea grase si nesanatoase, au mult ulei. 2011 va fi anul in care bucataria va trebui sa fie la nivel inalt, pe gustul noilor clienti, pastrand totusi nota traditionala.
Este dificil pentru un turist care va alege un itinerariu de o saptamana in Romania, in 2011, sa se acomodeze cu retete culinare ” greoaie”, si cu marje de alegere reduse.
Va recomand o saptamana in Austria, sa serviti masa in diverse restaurante locale, in munti.
Daca nu aveti timp, va recomand sa va imprieteniti pe Facebook cu asiatici si sa le solicitati interpretarea mancarurilor din fotografiile expuse in albumele dansilor. Bucatarii chinezi sunt renumiti.
Pentru cel mai bn restaurant japonez din L.A. -U.S.A., daca doriti sa vizualizati arta culinara, accesati http://www.yelp.com .
Pentru consultanta in turismul brasovean, tendinte si orientari, va rog sa ma contactati.
Va propun sa facem un TOP TEN restaurante din Brasov, in baza unui rating, cu note de la 1 la 5:
1. Locatia ( amplasare )
2. Caracter ( decor si specific )
3. Curatenia
4. Calitatea servirii
5. Calitatea bucatariei
6. Diversitatea meniului
7. Raport pret/satisfactie
8. Usurinta de intelegere a meniului in mai multe limbi, romana,engleza,spaniola, franceza, germana.
9. Design alimentar
10. Concept de nutritie ( cat mai sanatos )
N-as sări direct la asiatici pentru îmbunătăţirea meniului, majoritatea sunt, de exemplu, intoleranţi la lactoză. Meniul gras şi greoi din restaurantele româneşti reflectă, cel mai probabil, faptul că proprietarii acelor restaurante aşteaptă mai întâi clienţii români (al căror stomac este antrenat pe mâncăruri grase).
Dacă am pune un japonez la o cură de mâncare românească mai mult ca sigur că ar avea supărări stomacale la fel cum unui român îi vor ghiorţăi maţele vreo trei luni până s-ar obişnui cu mâncarea japoneza.
Pe de altă parte observaţiile tale sunt corecte, în Braşov n-ai unde mânca un meniu mai sănătos. Pizza vegetariana nu se pune, salatele sunt de trei feluri (simple, cu pui sau pseduo-bulgareşti) iar specialităţi, ce să mai vorbim.
P.S. Aro Pallace s-a bucurat de o clemenţă de-a dreptul nesimţită din partea statului Ro. când a primit 5 stele pe vremea cand nu avea nici parcare proprie, nici piscina funcţională şi, in general, nu respecta mai niciuna din cerinţele pentru acordarea acestui calificativ. Şi mă refer la cele din Ro. nu din alte ţări. Aşa că, statul român i-a ajutat, mai trebuie să se ajute si singuri.
La anu’ se sparge borcanul cu chinezi !
Kreskova ?