Ce se întâmplă cu Şaguna?

www.saguna.ro

Liceul Andrei Şaguna (mai exact clădirea în care funcţionează liceul) va fi retrocedată BOR [sursa]. Cu această ocazie, printre părinţii de acolo, au început să circule două zvonuri. Unul spune că noii proprietari vor încerca să facă şi clase în care se va preda învăţământ religios, ceea ce a stârnit deja o revoltă din partea părinţilor ce doresc, totuşi, învăţământ laic. Altul zvon spune că terenul de sport va fi transformat în şantier pentru a se amenaja o parcare subterană acolo, un proiect mai vechi al municipalităţii.

Ştie cineva altceva? Şi, dacă tot discutăm pe tema asta, contează sau nu ce se întâmplă cu cel mai cunoscut liceu braşovean? Dacă acu' 100 de ani era şcoală ortodoxă de ce nu ar fi şi acum?

Tagged with  

4 thoughts on “Ce se întâmplă cu Şaguna?

  1. matusalem says:

    Sa-ti spun ca am avut intalnirea de 30 de ani de la terminarea liceului? Si am intrat in clasa mea, si mi-au dat lacrimile cum arata? In stanga ta, geamurile de sus, cele acoperite partial de copaci. Paragina. Asa era. Pe vremea comunistilor, acolo a fost cea mai frumoasa sala, dupa sala festiva, din tot liceul. Se schimba vremurile. Pacat ca nu se schimba in bine. Semneaza un sagunist mandru si trist.

  2. Drumetz says:

    Esti intr-o grava eroare. Nu a fost NICIODATA!, dar niciodata scoala ortodoxa. Finantata de biserica, da. Sustinuta de Mitropolit, da. Dar laica.

    • Am gasit in istoricul scolii:

      “În anul 1850, la initiativa protopopului Ioan Popazu, a omului politic si istoricului George Baritiu si a carturarului Iosif Barac, ca si a locuitorilor români din Brasov, cu ajutorul material al Bisericilor Sf. Nicolae si Sf. Adormire din Cetate, au început cursurile Gimnaziului Mic Român de Religie Ortodoxa Orientala, în Casa Bacanului”.

      Întrucât a fost finanţată de biserică bănuiesc că învăţământul de acolo avea şi o importantă componentă religioasă, cel puţin până după al doilea război mondial.

  3. City planning says:

    La momentul înfiinţării sale, nu avea cum să fie învăţământ “de stat”, pur şi simplu pentru că la acea vreme statul nu finanţa învăţământul, acesta fiind în Transilvania exclusiv arondat comunităţilor confesionale. La fel era şi pentru maghiari sau saşi. Abia în 1888 apare prima şcoală superioară de stat în Braşov (în clădirea ulterior devenită Liceul Meşotă şi Facultatea de Industrializare a Lemnului).

    Partea picantă a genezei Colegiului Şaguna este că Mitropolitul Andrei Şaguna s-a opus în toate modurile posibile înfiinţării acestei şcoli, probabil din motivul evitării unor cheltuieli. În această situaţie, comunitatea locală, mai ales comercianţii români prosperi, care doreau cu orice preţ învăţământ, în limba română şi de calitate, pentru fiii lor, l-au atras de partea lor pe Protopopul Popazu din Şchei, care a binecuvântat iniţiativa şi a fost de fapt sufletul întregii acţiuni. Partea materială însă a venit din zona laică. În mod paradoxal, după 1918, în anii de exuberanţă a românismului, numele Şcoalelor Române Greco-Ortodoxe a fost schimbat cu acela de “Liceul Andrei Şaguna”, preluându-se deci numele celui care a fost principalul oponent al proiectului…

    Dar instituţia avea funcţionare laică şi admitea elevi de toate confesiunile, chiar dacă proprietatea asupra clădirii fusese formal a bisericii, datorită condiţiilor de la vremea fondării sale, ce nu permiteau altfel.