Afişul filmului
In urma acestui film recunosc cu mana pe inima ca mi s-a facut dor de Paris. Este foarte interesant deoarece nu are o structura ciclica ca majoritatea filmelor iar finalul este neasteptat de dur si de realist.
Motivul principal pentru care va recomand filmul este finalul, dupa care urmeaza alte motive mai mici: accentul british, Janey mi-a adus aminte de Audrey Hepburn, chiar si actiunea filmului se muta si la Paris(ca in majoritatea filmelor lui Audrey), puterea seductiei care se poate manifesta la diferite varste, chiar daca actiunea filmului se petrece in anii 1960 dezbate o problema atat de intalnita in zilele noastre- conditia femeii in societate.
Parintii fetei isi doresc ca aceasta sa studieze la Oxford pentru a se putea descurca in viata. Numai ca, atitudinea lor se schimba dupa ce David intra in viata fetei lor, impingand-o pe Janey spre o casnicie care ii poate oferi totul fara sa mai invete latina si sa mearga la Oxford .
Episodul de iubire la prima vedere este foarte interesant iar primul lor sarut este atat de intens… numai ca la putin timp dupa ce traieste aceste experiente unice pentru o fata de 16 ani, Janey realizeaza ca David nu este ceea ce pretinde el, si de aici incepe adevarata ei drama. La numai 16 ani renunta la scoala, incepe sa bea, sa fumeze, viata de noapte, crezand in iubirea ce o gasise si daruindu-se cu totul lui David.
Sfarsitul este foarte interesant, parintii din educatori devin cei educati, iar ceea ce parea real devine iluzie. Nu vi-l povestesc(sfarsitul) dar va invit sa-l vedeti! Detalii despre preţurile biletelor găsiţi aici.