Prichindelu’ de Braşov

Intrarea Prichindelului

Muzichii...

Muzichii de care nu au auzit decât maxim 4 inşi...

Muzichii again...

Colegul şi prietenul Mihai Băra ne povesteşte chestiuni interesante tare:

Într-una din serile săptămânii trecute, de teama perspectivei unei burţi iminent asociată cu sedentarismul ce mă caracterizează, mă plimbam pe strada Republicii, la o oră la care în Braşov nu mai este deschis niciun magazin, adică puţin după unamienouăsute ceasuri. Oricum, mobilul plimbării nu era nicidecum intratul prin prăvălii, dar, ca remarcă, asta cu prăvăliile închise devreme tot stă în picioare. Bun, şi cum mă plimbam eu apocaliptic pe Republicii, mă opresc în faţa unei vitrine pe care o ştiu de mulţi, foarte mulţi ani. Aşa cum există adidaşi, xerox-uri şi cola, există şi Prichindelu’, deşi niciodată numele magazinului care vinde muzică, tricouri, postere nu a fost Prichindelu’. Acum îşi spune House of Music, cred că s-a chemat într-o vreme Musicland, indiferent de cum s-a numit,de cum se numeşte sau de cum se va numi vreodată, nimeni nu-i va reţine firma, în mentalul colectiv întipărindu-se titulatura Prichindelu’. Proprietarul e nemuritorul Gigi Munteanu, îmi place să cred, un bun amic al meu şi al multor iubitori de muzică de calitate, şi el alintat în felurite moduri „Şogunul”, „Chelu’”, etc. Nu cred să existe puştan nemanelizat în Braşov care să nu-şi fi cumpărat de aici tricou cu Dimmu Borgir şi casete de la Rocris Disc, merg până acolo încât afirm că nu cred să existe om zdravăn la cap care să nu fi intrat măcar o singură dată acolo.

Un lucru mi s-a părut absolut remarcabil în momentul în care contemplam vitrina: în 2010, într-o perioadă în care pentru mulţi muzică înseamnă Vika Jigulina, Smiley sau Beyonce, în Braşov există un magazin care îşi permite să aibă în geam Van Der Graaf Generator. Îmi spuneam „Cum naiba? Van der Graaf Generator? Adică Van Der Graaf Generator? Omule, ai sânge în instalaţie să ţii ÎN VITRINĂ Van Der Graaf Generator!”. Nici nu trebuie să ştii cine sunt Van Der Graaf Generator, numele singur spune că e o chestie cultă, elitistă, (probabil) progresivă, care alungă instantaneu maneliştii, cocalarii, clubberi şi alte asemenea specimene de primate. Cunoscându-l foarte bine pe mr. Munteanu, magazinaşul său e cu atât mai fascinant cu cât omul nu ţine „Prichindelu’” pentru bani, ci pentru el, pentru pasiunea sa şi pentru că încă mai există câţiva ca el, ca mine şi ca unii dintre voi, colecţionari de muzică. N-a avut nici măcar un CD cu manele vreodată, într-o vreme în care toţi ceilalţi vindeau mii de casete sau CD-uri. Doar că el rezistă şi acum, în timp ce restul au închis rând pe rând. Bat Bucureştiul săptămânal şi n-am întâlnit aşa ceva în zonele civilizate de acolo, iar dacă nu care cumva există prin Berceni sau prin Crângaşi vreun magazin asemănător, îndrăznesc să afirm că „Prichindelul’” a cam rămas o chestie unică în piesajul românesc: boutique-ul de muzică pentru colecţionari. Aş încheia în stilul Mighty Mighty Bosstones, cu care am făcut tot aici cunoştiinţă, prin ’98: Domnule Munteanu, „thank you for the records!”

SHAREShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

2 thoughts on “Prichindelu’ de Braşov

  1. OK totul, frumoase sentimente, plăcute senzaţii. Doar că reclama Princhindel nu are nicio legătură cu magazinul d-lui Munteanu, ci cu magazinul situat tot sub firmă, dar în partea dreaptă a imaginii alăturate. Şi care BTW, ocupă mai mult sub firmă decât vitrina cu muzica amplasată pe cant.

  2. Maximilian says:

    Metal Messiah online! Ca sa vezi! Avand in vedere timpul pe care amandoi stim ca l-ai petrecut la “Prichindel”, cred ca merita un text ceva mai lung. …sau poate ca nu? 😉

    http://www.youtube.com/watch?v=2pG2zv9Y3ac

    Mx