Braşovul are echipă de hochei

Chiar dacă împrejurările prin care Braşovul şi-a îmbogăţit patrimoniul cu un patinoar olimpic (zic ei) de hochei, nu sunt cele mai ortodoxe, şi fac subiectul mai multor discuţii şi controverse specifice ţării în care trăim, există totuşi un singur lucru demn de admirat şi apreciat: Braşovul are echipă de hochei.

Am asistat ieri (21 martie 2010) la un meci de hochei, primul din viaţa mea, o finală mică fantastică, între Fenestela 68 Braşov şi Progym Gheorghieni. Despre arena patinoarului s-a mai discutat aici, nu are sens să mai adaug şi eu alte variaţiuni pe aceeaşi temă. Meciul a început echilibrat, ca un meci de box, cele două echipe tatonîndu-se reciproc, pînă cînd pucul cel iute a străpuns poarta oaspeţilor, din crosa unui braşovean. Era 1 la 0 pentru Braşov şi aşa avea să fie pînă la începutul ultimei reprize, cînd braşovenii au mai marcat alte 2 goluri şi meciul s-a încins ca spectacol şi nervozitate. Am avut parte şi de vreo două încăierări, deşi dacă mă-ntrebaţi pe mine, mi-ar fi plăcut să văd mai multe..

Tancul Elekes.

Oamenii care s-au remarcat de la noi: Elekes (nr. 26 pe tricou) şi Tanko (nr. 10). Elekes prin combativitate, agresivitate (client fidel al celor 2 minute de penalizare) şi violenţă (de’asta mi-a plăcut mie); Tanko, prin tehnicitate şi siguranţă.

La final, minutul 56 parcă, după un atac mai bărbătesc de-al lui Elekeş la unul dintre oaspeţi, Progym Gheorghieni a părăsit ruşinos terenul de joc, trofeul de bronz rămînînd astfel în palmaresul echipei noastre.

Morala: hocheiul e mai uşor de urmărit live decît la tv.

Tehnicul Tanko