Sursă foto: freewebs.com
Am ajuns prin 2003, într-un Braşov deja mort industrial, un oraş ce îl credeam în Ardeal, dar mă trezisem în mijocul a 200 mii de simpatici moldoveni. M-a frapat când am văzut că în afară de câţiva unguri care se chinuie să îşi păstreze limba, pe aici persoanele mai în vârstă încă păstrează ceva din accentul moldovenesc.
La Braşov am ajuns din 2 motive: unu – absolvisem Liceul Forestier Câmpina, iar în Braşov era singura facultate de Silvicultură de tradiţie din ţară; doi – eram destul de aproape de localitatea natală (vreo 80 km).
Primul an l-am petrecut în chirie, iar rigoarea ardelenească a gazdei mi-a prins bine, eu fiind cam împrăştiat de fel. Tot atunci am luat contact cu “viaţa de noapte” (destul de anostă în contrast cu alte centre universitare) de aici, cu băieţii care încă se mai credeau de cartier de prin Florilor, şi cu ciudăţeniile profilor de la mine de la facultate. Aaa… şi era să uit: cu dulceaţa fetelor din oraş şi cămine 
Apoi din anul 2 am făcut şi eu cunoştinţă cu viaţa de cămin pe pielea mea, am prins perioada aia romantică pre-renovări în care îţi agăţai cămaşa nouă de vreun cui scos al dulapului, iar când veneai cu vreo fată scârţâiau paturile de te auzeau vecinii până la etajul 8.
Între un chef cu efecte bahice nebănuite şi mai multe aventuri decât a avut parte până şi Indiana Jones, s-au scurs anii de facultate.
Braşovul e mai mult decât oraşul studenţiei mele, m-a modelat şi mi-a dat un sens vieţii. Aici am învăţat să iau cele mai bune decizii în viaţă, aici am avut împliniri şi speranţe înnăbuşite în eşec, aici am hotărât să rămân cât voi avea putere să văd până la Tâmpa.
Sper să sărbătorim 900 ani de istorie braşoveană în Piaţa Sfatului!
Frumos gandit, frumos spus – toata admiratia.
Dar Mihai va iubi si mai mult Brasovul atunci cand il va intelege si in profunzime. Nu spun ca va fi si mai fericit. O iubire adevarata aduce pana la urma si suferinta. De fapt cunoasterea aduce suferinta, nu iubirea. Iubirea poate fi la prima vedere, cunoasterea vine – daca vine – in timp.
Mai Nanule dar de Chitea nu zici nimic?;))=)))
ok,as spune multe si despre el, dar nu cred ca e momentul sa dau nume… la cate mi-a facut, ar merita sa il pun la zid virtual
ce comentariu profund!… ma intreb cine l-o fi scris?
Citat: “ce comentariu profund!… ma intreb cine l-o fi scris?”
Raspuns: un om superficial, ca toti oamenii, intr-un moment atipic.
bun asa, cat mai putine momente atipice atunci!
Mihai,
city planning este unul dintre cei mai bine informaţi cititori ai PrinBraşov. Aşa cititori, să tot avem!
bun asa, il invit sa comenteze si la mine pe blog:)
Foarte frumos articolul despre Brasov. Este frumoasa viata in Brasov, sunt multe locuri frumoase de vazut, lucruri de facut…Brasovul este un oras frumos. Eu sunt mandra ca sunt brasoveanca
merci mult. te invit si pe tine pe blogul meu:http://nanumihai.wordpress.com/
Mihai este un talent descoperit de mine. Nu ştiaţi că ionuţu este şi scouter prinbrasov.com în timpul liber?
Mda! draguta descrierea. Ma regasesc si eu partial si ma bucur ca sunt unul dintre multii moldoveni ai Brasovului, venit cu scoala dupa ’89, si nu cu “sarma” asa cum se mai povesteste pe ici pe colo cu putina “rautate”. Trebuie insa sa recunosc ca ardelenii au “ceva” mai special si ii simt mai aproape de sufletul meu. Probabil de aceea am si ramas aici in Ardeal, si am fost adoptat destul de bine,…cred eu, dar cred ca in primul rand conteaza OMUL si EDUCATIA pe care acesta a primit-o! Sunt mandru ca sunt brasovean!
bine ai venit mihai! misto blog! sper ca trecutul tau liberal
sa nu iti influenteze scrierile si sa fii cam mai obiectiv posibil 
Pai cine a zis ca am fost numai in trecut liberal? liberal voi fi pana mor… cat despre obiectivitate, mereu mi se spune ca as fi Gica contra… asa ca…
Bun venit în echipă Mihai!
merci dan! sper sa ma ridic la inaltimea echipei!maine vin iar cu postari noi!
Mihai, ai condei bun! Cu siguranţă vom face treabă bună împreună!
da,sper,te astept online pe radio brasov
ps: saluta-l pe efu’ din partea mea! poate stam la o bere zilele astea
Frumoase amintiri ale studentiei tale! E important, consider eu, sa reusesti sa te adaptezi la conditiile unui oras mai mare, pentru ca doar asa poti ca pentru mai tarziu sa dai “piept cu viata”!
Bafta in continuare
mai, daca vreti ardeleni, trebuie sa mergeti catre Sibiu, Alba, Cluj samd. Brasovul a ajuns un fel de Bucuresti usor mai civilizat si din pacate nu prea cosmopolit (precum Oradea, de ex). Mie mi-ar place sa aud mai multa germana pe strazi, daca toti copchii sunt trimisi de parinti la scoli de profil. M-ar face sa ma simt mai in Ardeal si mai in Europa