sursa: www.infotravelromania.ro
Atât nouă, braşovenilor, cât şi capilor oraşului, celor de la Ministerul Culturii, dar şi blondei de la Turism, care se laudă încolo şi-ncoace cu promovările ei de sute de mii de euro. De ce? Citiţi aici.
PS. Ştiam despre problema aceasta încă de acum câteva luni, acum ceva timp si colegul Ionuţu a scris un articol pe tema asta, însă mi se pare că e momentul să facem ceva. Ceva bun. Nu ne mai permitem să trăim în indolenţa asta ce pare că ne-a acaparat, şi care ne erodează tot mai mult valorile.
Mie nu. Eu cum il prind pe cate unul strain de orasul asta, cum il iau de manuta si-l duc in cartierul copilariei mele. Acolo il var si in curtea bisericilor inclusiv la Prima Scoala Romaneasca. Deh, mandrie de scheian.
Idem matusalem. Ar trebui cu toţii să facem acest lucru. Braşovul nu înseamnă doar Poiana Braşov şi magazinele (puţine) de pe Republicii.
Din pacate, municipalitatea prefera sa radă de pe faţa Pamantului acele hectare de pe masivul Postavarul, decat sa faca ceva in privinta acestui loc unic, care e Prima Scoala Romaneasca.
Ionutu, ce magazine sunt pe Republicii?
nu ştiu, da’ ştiu cine ne poate lămuri. Colega Andreea.
http://www.youtube.com/watch?v=ph3t3_sQPuI
- e despre Prima Școală Românească și Biserica Sf Nicolae. Nu e ceva foarte profi, dar am făcut și eu ce am putut.
Eu nu prea înţeleg ce anume s-a propus în legătură cu susţinerea Primei Şcoli Româneşti şi nu s-a realizat. Ea este organizată ca muzeu, iar muzeele sunt pentru aceia care doresc de bună voie şi nesiliţi de nimeni să le viziteze. Cultură cu forţa nu se poate.
Cred că există din păcate o mare nostalgie după vremurile în care toate autocarele cu turişti erau dirijate planificat şi obligatoriu către aceasta, la fel grupurile de “elevi, studenţi şi militarii în termen” etc etc, sporind astfel artificial clientela. Dar acele vremuri au trecut, iar muzeele braşovene în general, nu numai cel în discuţie, arată foarte puţină preocupare din partea conducerilor, de a scăpa de aspectul primitiv, socialist şi de a se reorganiza după principii de interactivitate, de a capta atenţia potenţialului vizitator de o manieră adecvată secolului 21. În plus, un muzeu trebuie să aducă periodic şi noutăţi, de exemplu expoziţii tematice, acţiuni cu public, prezentări etc. În afară de câteva încercări la Casa Mureşenilor, restul este de un anacronism şi neprofesionism păgubos. Nici măcar iubitorii de cultură nu pot fi atraşi în acest mod, ce să mai vorbim de marea masă a cetăţenilor, care n-au călcat în viaţa lor pragul unei instituţii de cultură.
Sunt fonduri europene care se pot accesa. Dar mai trebuie să fie dorinţă (şi ştiinţă) pentru a la atrage şi a le cheltui cu folos. Activitatea de cercetare istorică (atâta câtă există) trebuie să fie prezentată într-un mod atractiv şi dinamic, iar apoi sigur vor apare şi vizitatori interesaţi. Mi se pare penibil să fie aruncată vina în altă parte.
Haideţi să mai circulăm şi prin muzeele dimprejurul României şi să lăsăm ochelarii de cal. Diferenţa este ca de la cer la pământ, şi nu numai finanţarea face această diferenţă, ci mai ales profesionalismul, dăruirea şi munca susţinută a celor implicaţi.
Tocmai pentru că am avut şansa să văd cum arată şi cum sunt organizate muzeele din Vest, mă indignează să văd ce se întâmplă cu muzeele noastre.
Avem un stil aparte de a lăsa de izbelişte tot ceea ce ne reprezintă, în timp ce alte ţări susţin cu bani şi dăruire orice urmă de istorie. Uneori pare intenţionată uitarea, alteori ea ascunde nişte interese (imobiliare, spre exemplu, în zona veche a Bucureştiului).
În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, ea devine mai dificilă, căci e nevoie de existenţa preliminară a unor bani. Deci, muzeul, dacă vrea bani europeni, ar trebui să dispună deja de nişte fonduri. Or, în speţă, Prima Şcoală Românească nu are bani nici măcar de întreţinere.