Constructorul de orgi Carl August Buchholz

Trei generații de constructori de orgi din familia Buchholz au locuit și au lucrat la Berlin timp de aproape trei secole (1788 – 1885). Tatăl, Johann Simon Buchholz, este recunoscut ca reprezentant al artei organistice din barocul târziu după ce a deprins meșteșugul la Adam Rietz, Johann Wilhelm Grüneberg și Ernst Marx. Fiul său, Carl August Buchholz făcu trecerea spre sunetul romantic timpuriu. Sub conducerea lui, firma a înflorit. Peste 100 de instrumente noi au fost făcute, de la instrumentele inedite cu coarde, până la orgile cu patru manuale din Berlin (Sf. Nicolai) și Brașov. Ambele se integrează în tradiția modelului berlinez: Joachim Wagner. Acesta crease instrumente prin operele sale (în special orga din Biserica Sf. Maria, 1721, pe care Carl August Buchholz a restaurat-o), instrumente care erau luate ca model de constructorii de orgi 100 de ani mai târziu.

Cel de-al treilea din această linie a fost Carl Friedrich Buchholz. El nu a avut aceeași inspirație ca tatăl său și a trăit doar cu 6 luni mai mult decât acesta. A fost ucenicul constructorului francez Cavaille Coll și a preluat de la acesta sistemul anciilor franceze, cât și diverse metode de construcție pneumatice. Odată cu el firma Buchholz a dispărut, o firmă care a construit instrumente de cea mai bună calitate tehnică și cu o intonație ireproșabilă pentru zone din Pomeriana Anterioară, Șlezia, împrejurimile Berlinului și Brașov.

Din aceste mărturii ale culturii orgilor din romantismul timpuriu au rămas din păcate doar câteva rămășițe. În Berlin, de exemplu, au rămas puține părți din cele 20 de orgi Buchholz. Ceea ce a rămas după reconstrucții, modificări și reacordaje, a fost distrus în timpul războiului. O singură orgă a fost păstrată, iar aceasta este proprietate privată. Origle satelor din din Pomerania Anterioară păstrează încă neschimbat sunetul Buchholz. Odată restaurate, ele revin la prospețimea inițială, iar proiectele de renovare din Barth și Stralsund arată interesul pentru opera constructorului. Prin colaborarea cu arhitectul Karl Friedrich Schinkel și organiștii August Wilhelm Bach și Carl August Haupt se creează o simbioză între prospectul orgii, dispoziția ei și sistemul tehnic. A. W. Bach era, printre altele și profesorul de orgă al tânărului Felix Mendelssohn Bartholdy. Ceea ce îl diferenţiază pe Carl August de tatăl său este intonaţia mai puternică, mai plină pe care a imprimat-o orgilor sale. În acelaşi timp, Carl August Buchholz a construit manuale şi pedaliere mai cuprinzătoare. Orgile dispun şi de praguri, deşi înca in formă rudimentară. Tot el a inventat si aşa-numitele Keilschleifen care erau folosite doar de firma Buchholz. Acest sistem şi-a demonstrat în mod repetat avantajele în condiţii climitace dificile – variaţiile mari de umiditate (de ex. în apropierea apelor) şi prin el poate fi recunoscută construcţia caracteristică Buchholz. Cei doi elevi ai lui Buchholz din Transilvania, Carl Schneider şi Heinrich Meywald, sunt şi ei uşor de identificat prin acelaşi sistem.

Conform unui raport de C.A.Haupt, Buchholz nu a trecut niciodată peste limitele naturalului în ceea ce priveşte intonaţia şi solicita de la un tub doar ceea ce putea oferi prin natura sa. Din acest motiv, sunetul orgilor nu va fi niciodată strident, ci vor avea o strălucire nobilă, liniştită, clară, chiar şi în plenum.
Interesant este faptul că dispoziţiile manualele principale şi superiore ale orgilor mari se aseamănă în mare parte cu cele ale orgii lui Joachim Wagner din biserica Sf. Maria. Buchholz a reconstruit această orgă în 1892 după ce fusese simplificată conform principiului lui Abbé Vogler. Un alt proiect mare în care îl descoperim pe Buchholz ca pe un restaurator cu mult talent este lucrarea desfăşurată la orga Stellwand din Biserica Sf. Maria din Stralsund. El a păstrat cu mare atenţie materialul istoric şi a modificat-o foarte puţin. Recunoscându-i meritul, Academie de Arte din Berlin l-a onorat în 1851, primindu-l ca membru. Cu toate acestea, Buchholz a rămas foarte modest. A lăsat foarte puţine semne în orgile care îl reprezentau spre constructorul lor şi nici nu şi-a lăudat invenţiile în revistele despre orgi, cum obişnuiau colegii săi. Dacă urmărim realizările sale, cu siguranţă vom observa exactitatea, înclinaţia spre detaliu şi calitatea fără compromis ale lucrărilor sale. Pentru felul înfrijit de sudura a tuburilor din metal şi calitatea prelucrării până în cel mai mic detaliu, păstrând în acelaşi timp o intonaţie impecabilă, îi revine toată admiraţia acestui artist, ale cărui lucrări s-au păstrat, din păcate, în atât de mică măsură.

SHAREShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+
etichete 

2 thoughts on “Constructorul de orgi Carl August Buchholz

  1. Beniamin Ghegoiu says:

    Poza din acest post este din Catedrala Catolica din Alba-Iulia si nu apartine constructorului C.A. Buchholz (asta ca sa nu producem confuzie pentru cititori 🙂 )